Datele Eurostat pentru perioada 2019-2024 arată o evoluție regională neuniformă în Uniunea Europeană. București-Ilfov se află printre zonele cu cea mai mare creștere a PIB pe locuitor, cu un avans de peste 33%. În schimb, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia apar între regiunile cu cele mai mari scăderi, de 13,5%, respectiv 11,3%. Aceste rezultate evidențiază diferențe importante între regiuni, însă indicatorul trebuie interpretat în raport cu PIB-ul total și cu evoluția populației.
Potrivit datelor prezentate de Eurostat și preluate de Digi24, PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 5,6% în termeni reali între 2019 și 2024. Comparația pornește de la ultimul an anterior pandemiei de COVID-19 și include 244 de regiuni NUTS 2.
În 197 dintre aceste regiuni, activitatea economică a fost mai ridicată în 2024 decât în 2019. Totuși, PIB-ul pe locuitor a scăzut în 46 de regiuni, iar într-una, Ciudad de Ceuta din Spania, a rămas neschimbat.
Irlanda ocupă primele poziții ale clasamentului. Regiunea Eastern and Midland a consemnat o creștere de 38%, iar Northern and Southern a avansat cu 36,4%. În afara Irlandei, București-Ilfov a raportat un plus de peste 33%, urmată de Malta, cu 32,9%, și de regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%.
Performanța București-Ilfov plasează regiunea în grupul european cu cea mai rapidă creștere a acestui indicator. Materialul citat nu explică însă cauzele exacte ale avansului și nici proporția în care evoluția poate fi legată de schimbări demografice sau de dinamica producției.
La polul opus se află Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Prima regiune a înregistrat o scădere de 13,5%, iar a doua un recul de 11,3% între 2019 și 2024. Cele două regiuni românești sunt menționate alături de Yugoiztochen din Bulgaria, Dytiki Makedonia din Grecia și Groningen din Țările de Jos, toate având scăderi de două cifre.
Cea mai severă contracție a activității economice a fost raportată în Yugoiztochen, unde PIB-ul a scăzut cu 20,5%. Grecia a consemnat un recul de 18% în Dytiki Makedonia, iar Groningen a pierdut 14%.
O creștere a PIB pe locuitor nu este echivalentă automat cu o expansiune identică a economiei regionale. Indicatorul raportează producția economică la numărul de locuitori, astfel că poate fi influențat atât de PIB-ul total, cât și de evoluția populației.
Prin urmare, clasamentul Eurostat este util pentru comparații între regiuni, dar nu oferă singur o explicație completă a nivelului de trai sau a distribuirii veniturilor. El nu arată direct cum sunt repartizate câștigurile economice între gospodării, sectoare sau localități.
În plus, intervalul ales include șocul pandemic și perioada de revenire ulterioară. Compararea anului 2024 cu 2019 surprinde rezultatul net al acestor ani, nu o evoluție uniformă de la un an la altul. O regiune poate apărea în creștere la finalul perioadei, chiar dacă a traversat fluctuații importante între cele două repere.
Clasamentul Eurostat descrie, astfel, o Românie regională cu traiectorii economice diferite. București-Ilfov a avut un avans remarcabil al PIB pe locuitor, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au pierdut teren. Pentru o interpretare completă sunt necesare și date despre PIB-ul total, populație, productivitate și structura economiilor locale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
