Importurile de porumb ale Uniunii Europene au accelerat în debutul sezonului 2026/27, în timp ce România s-a plasat pe primul loc între exportatorii europeni de grâu moale. Datele publicate de Comisia Europeană, citate de Reuters și Digi24, arată fluxuri comerciale influențate de secetă, de nevoia industriei de furaje și de diferențele dintre recoltele principalilor producători.
În perioada 1 iulie–18 octombrie 2026, statele UE au importat 6,64 milioane de tone de porumb. Volumul este cu 40% mai mare decât cel consemnat în intervalul comparabil al sezonului anterior.
Statele Unite au avut cea mai mare contribuție la această creștere. Livrările americane au ajuns la 2,9 milioane de tone, față de aproximativ 900.000 de tone în aceeași perioadă din 2025. Practic, importurile din SUA s-au triplat într-un singur an.
Ucraina a înregistrat, la rândul său, o creștere importantă. Exporturile sale către piața comunitară au urcat la 1,62 milioane de tone, de la 770.000 de tone anul trecut. Evoluția confirmă menținerea Ucrainei printre furnizorii relevanți ai Uniunii, chiar dacă poziția sa diferă de la un sezon la altul.
Brazilia a avut o traiectorie opusă. Deși rămâne al doilea mare furnizor de porumb al UE, livrările braziliene au scăzut la 1,82 milioane de tone, de la 2,74 milioane de tone în perioada 1 iulie–18 octombrie 2025.
Reuters relatează că analiștii și reprezentanții industriei anticipau un sezon cu importuri mai mari. Producătorii de nutrețuri pentru animale și companiile din industria amidonului încearcă să compenseze efectele unei recolte europene afectate sever de secetă.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, recolta de porumb a UE este estimată ca fiind cea mai slabă după anul 2000. În acest context, creșterea importurilor nu indică doar o schimbare comercială, ci și presiunea exercitată asupra lanțurilor de aprovizionare interne.
În sectorul grâului moale, exporturile Uniunii au totalizat 8,47 milioane de tone până la 18 octombrie 2026. Nivelul a rămas stabil față de sezonul anterior, conform datelor Comisiei Europene.
România a fost principalul exportator, cu 3,68 milioane de tone. Lituania a urmat cu 1,29 milioane de tone, Polonia cu 970.000 de tone, Letonia cu 890.000 de tone, iar Bulgaria cu 730.000 de tone.
Această ierarhie trebuie interpretată împreună cu limitele setului de date. Comisia Europeană precizează că informațiile despre exporturile Franței sunt incomplete de la începutul anului 2024. Pentru Bulgaria și Irlanda există lipsuri începând cu sezonul 2023/24, iar datele pentru Grecia sunt incomplete din ianuarie 2026.
Prin urmare, comparația între state nu este complet simetrică. România apare pe primul loc în datele disponibile, însă absența unor raportări integrale pentru mai multe țări poate influența clasamentul final.
În aceeași perioadă, exporturile de orz ale Uniunii Europene au ajuns la 2,22 milioane de tone. Volumul este cu 41% mai mic decât în intervalul similar al anului trecut, indicând o evoluție diferită față de cea a grâului moale.
Datele disponibile descriu o piață europeană a cerealelor mai dependentă de aprovizionarea externă cu porumb, dar și un rol important al României în exporturile de grâu. Comparațiile între state trebuie însă citite cu prudență, deoarece lipsurile statistice pot modifica ierarhiile raportate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
