România are un potențial agricol important, iar exporturile agroalimentare au ajuns, potrivit unui studiu publicat în 2025, la 12,08 miliarde de dolari în 2023. Totuși, structura schimburilor externe este dominată de produse slab procesate, ceea ce limitează valoarea economică obținută. Cercetarea analizează relația dintre productivitatea muncii, avantajele comparative și performanța comercială, dar subliniază o limită esențială: o corelație statistică puternică nu dovedește singură existența unei relații cauzale.
Articolul științific „The Role of Competitiveness in Increasing Romanian Agri-Food Exports” analizează date pentru perioada 2000–2023. Studiul a fost realizat de Simona Roxana Pătărlăgeanu, Andreea Apetrei Kalveram și Alina Florentina Gheorghe Gavrilă și a fost publicat în revista Management & Marketing, volumul 20, în decembrie 2025.
Potrivit datelor prezentate, valoarea exporturilor agroalimentare ale României a crescut cu 65% între 2019 și 2023, până la 12,08 miliarde de dolari. Creșterea valorică nu rezolvă însă problema structurii exporturilor, care rămân orientate în mare măsură către produse insuficient prelucrate.
Analiza econometrică indică o corelație de 0,924 între productivitatea muncii și valoarea exporturilor. Modelul utilizat explică aproximativ 89,6% din variația exporturilor analizate. Rezultatul sugerează o asociere statistică puternică, dar nu demonstrează, de unul singur, că productivitatea determină direct creșterea exporturilor.
Cercetarea identifică avantaje comparative în toate cele cinci categorii analizate. Cele mai ridicate valori ale indicelui RCA apar la animalele vii, cu 4,5, urmate de carne și produse comestibile din carne, cu 2,1.
Grăsimile și uleiurile vegetale sau animale au înregistrat un indice de 1,7, cerealele unul de 1,2, iar semințele oleaginoase unul de 1,1. Acești indicatori sugerează o poziție comercială favorabilă în anumite segmente, însă nu arată automat câtă valoare adăugată este creată în economia internă.
Exportul unor produse agricole cu grad redus de prelucrare poate susține schimburile comerciale, dar limitează dezvoltarea industriei alimentare și valorificarea resurselor agricole prin produse cu valoare adăugată mai mare.
Autorii recomandă dezvoltarea unităților de procesare, digitalizarea activităților agricole și modernizarea echipamentelor. Infrastructura logistică, formarea profesională și certificarea calității sunt, de asemenea, necesare pentru consolidarea competitivității.
Parteneriatele comerciale internaționale pot sprijini această transformare. Prin urmare, productivitatea trebuie privită împreună cu tehnologia, organizarea activităților și gradul de procesare.
România își poate valorifica mai bine resursele agricole dacă trece de la exportul de materii prime la dezvoltarea unor lanțuri alimentare mai productive și mai bine integrate. Procesarea, tehnologia, logistica și competențele nu reprezintă doar investiții sectoriale, ci condiții pentru ca avantajele agricole să se transforme în competitivitate și valoare adăugată.
Sursa studiului: The Role of Competitiveness in Increasing Romanian Agri-Food Exports.
