Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au convenit o poziție de negociere pentru Politica Agricolă Comună din perioada 2028-2034. Acordul indică direcții pentru fermierii activi, tineri și gestionarea riscurilor, însă nu înseamnă adoptarea legislației finale. În plus, bugetul, degresivitatea și plafonarea plăților depind de viitorul cadru financiar multianual al UE. România ar urma să aibă mai multă flexibilitate pentru adaptarea măsurilor la nevoile naționale.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat o poziție parțială privind regulile viitoarei PAC, după reuniunea AgriFish la care a participat și ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu. Documentul exprimă poziția statelor membre în negocierile următoare. El nu confirmă însă că regulamentul a fost deja adoptat.
În etapa următoare, Consiliul va discuta cu Parlamentul European forma definitivă a legislației. Separat, elementele financiare sunt negociate prin viitorul cadru financiar multianual, cunoscut drept CFM, pentru perioada 2028-2034.
Potrivit informațiilor prezentate de Agrointel, reforma urmărește simplificarea aplicării PAC și o flexibilitate mai mare pentru statele membre. Acestea ar putea adapta măsurile la condițiile agricole naționale, păstrând în același timp obiective comune la nivel european.
Finanțarea agriculturii este una dintre principalele necunoscute. Comisia Europeană a propus aproximativ 300 de miliarde de euro pentru sprijinul de venit și măsurile de criză, însă suma finală nu a fost convenită.
De asemenea, poziția Consiliului nu stabilește regulile privind degresivitatea și plafonarea plăților directe. Aceste teme vor fi discutate în negocierile orizontale pentru CFM, care vor decide distribuția generală a resurselor europene.
Prin urmare, poziția parțială PAC nu poate fi transformată încă într-o estimare sigură a subvențiilor pentru fermele din România. Nivelul sprijinului și limitele aplicate plăților vor depinde de compromisul financiar dintre statele membre și instituțiile europene.
Poziția Consiliului prevede utilizarea unei definiții a fermierului activ de către statele membre. Fiecare țară va putea adapta criteriile la propriile realități, pentru ca fondurile să ajungă mai eficient la cei implicați în producția agricolă.
Schema de sprijin bazată pe suprafață, denumită DABIS în documentele prezentate de sursă, ar putea include un mecanism redistributiv opțional. Acesta ar permite orientarea unei părți mai mari din fonduri către fermele mici și către categorii prioritare.
Tinerii fermieri ar urma să primească un sprijin mai consistent, inclusiv pentru instalarea în agricultură. Statele membre ar trebui să pregătească strategii pentru reînnoirea generațiilor, cu finanțare, consiliere, formare și acces la cunoștințe.
Propunerea pentru următorul buget european prevede reunirea unor fonduri și programe într-un plan național și regional de parteneriat. În această arhitectură, agricultura, coeziunea, pescuitul, migrația și alte domenii ar fi gestionate printr-un plan unic pentru fiecare stat.
PAC s-ar îndepărta astfel de actuala structură bazată pe doi piloni. Fondurile agricole ar fi reunite într-o singură structură, în timp ce instrumentele specifice politicii agricole ar urma să fie păstrate.
Poziția include și măsuri pentru gestionarea riscurilor, sprijinirea fermelor afectate de boli ale animalelor sau plantelor, protejarea mediului și dezvoltarea zonelor rurale. Totuși, calculul plăților rămâne dependent de negocierile bugetare și legislative.
Consiliul AgriFish a clarificat direcția reformei, nu și rezultatul financiar pentru fermieri. Bugetul final, degresivitatea și plafonarea vor fi stabilite după acordul asupra CFM, iar regulamentul definitiv va depinde și de Parlamentul European.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agrointel.ro.
