Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională proiectul rectificării bugetare pentru 2026, construit după execuția primelor nouă luni. Documentul propune redistribuirea fondurilor către sănătate, pensii, asistență socială, drepturi salariale și bugete locale, prin reducerea alocărilor cu execuție scăzută. Ținta de deficit cash este menținută la 6,2% din PIB, deși valoarea nominală a deficitului urcă la 130,3 miliarde de lei. Fiind încă un proiect, cifrele și măsurile pot suferi modificări înaintea aprobării Guvernului.
Potrivit documentelor publicate de Ministerul Finanțelor și relatate de HotNews, rectificarea pornește de la execuția bugetului general consolidat din primele nouă luni, care s-a încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB. Pentru aceeași perioadă din 2025, deficitul fusese de 5,31% din PIB.
PIB-ul nominal utilizat în calcule a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei. Astfel, deficitul se majorează cu 3,5 miliarde de lei în termeni nominali, până la 130,3 miliarde de lei, însă ponderea sa în PIB rămâne de 6,2%.
Veniturile bugetului general consolidat sunt reduse, per sold, cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei. Prognoza reflectă încasări peste program la TVA, impozitul pe venit, impozitul pe profit și unele taxe aplicate sectoarelor bancar și energetic.
În sens opus, estimările sunt diminuate pentru accize, jocuri de noroc, venituri nefiscale și fondurile europene aferente plăților efectuate. Ajustarea acestora din urmă este legată de ritmul de implementare a proiectelor, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor.
Cea mai mare suplimentare netă este destinată sănătății. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, pentru medicamente, materiale sanitare, servicii medicale și drepturile salariale din unitățile publice.
Ministerul Sănătății ar urma să primească, per sold, 72 de milioane de lei, după alocări suplimentare de 774 de milioane și reducerea unor fonduri destinate proiectelor europene cu execuție redusă. În plus, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei pentru echilibrarea sistemului de pensii.
Rectificarea include și fonduri pentru drepturile de pensie din decembrie ale Ministerului Afacerilor Interne, pentru salarii și pentru cheltuieli de asistență socială. În viziunea Ministerului Finanțelor, aceste sume acoperă obligații certe până la finalul anului, nu inițiative noi fără sursă de finanțare.
Autoritățile locale ar urma să primească 2,81 miliarde de lei din TVA. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026.
Mecanismul propus permite compensarea datoriilor administrațiilor locale către furnizori cu obligațiile fiscale ale furnizorilor către buget. Sunt vizate, între altele, serviciile sociale, protecția copilului, centrele pentru persoane cu handicap, căminele pentru vârstnici și Programul pentru școli.
Bugetul de investiții al administrației publice este majorat cu 0,9 miliarde de lei, până la 170,1 miliarde de lei. Alocările suplimentare vizează proiecte din PNRR, investiții finanțate din fonduri europene și proiecte agricole, în timp ce creditele aferente unor proiecte cu execuție redusă sunt ajustate.
Rectificarea folosește mecanismul prin care o parte din creditele bugetare reținute la începutul anului este eliberată acolo unde necesarul este fundamentat. În același timp, sumele sunt reduse la ordonatorii unde execuția indică faptul că banii nu vor fi utilizați până la sfârșitul anului.
Ministerul Finanțelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal, iar proiectul urmează să fie discutat cu partenerii sociali și cu structurile asociative ale administrației locale. Prin urmare, cifrele publicate descriu o propunere aflată în procedură, nu încă forma definitivă a rectificării.
Proiectul rectificării bugetare arată o repoziționare a banilor publici către obligații certe și domenii cu necesar imediat, fără schimbarea țintei de deficit ca pondere în PIB. Totuși, evaluarea finală trebuie făcută după aprobarea actului și publicarea formei definitive, deoarece documentul se află încă în procedura de transparență decizională.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
