Un barometru realizat în rândul a 1.100 de antreprenori indică un recul al interesului pentru investiții și o evaluare mai pesimistă a situației financiare. Datele surprind percepții, nu efecte economice deja măsurate, însă semnalează riscuri pentru angajări, extinderea companiilor și încrederea în economie. În acest context, deciziile fiscale, costul muncii și predictibilitatea politicilor publice pot influența comportamentul firmelor, fără ca studiul să demonstreze o cauză unică.
Cea de-a treia ediție a Barometrului Antreprenorilor care construiesc în România, prezentată de Radio România Actualități, descrie un mediu de afaceri mai prudent. Evaluarea situației financiare a propriilor companii este mai degrabă pesimistă, iar interesul pentru investiții a scăzut.
Cercetarea a fost realizată în ultima parte a lunii octombrie, pe un eșantion de 1.100 de antreprenori. Prin urmare, rezultatele trebuie citite ca indicatori de sentiment și așteptări. Ele nu cuantifică direct investițiile efectuate, cifra de afaceri sau productivitatea, dar pot anticipa o atitudine mai rezervată în lunile următoare.
Un semnal important privește piața muncii. Potrivit informațiilor prezentate la lansare, mai multe firme anticipează concedieri decât angajări, chiar dacă majoritatea companiilor intenționează să își păstreze personalul.
Premierul Luca Niculescu a legat sprijinirea investițiilor de protejarea locurilor de muncă și de crearea unor posturi noi, mai bine plătite, în special pentru tineri. Declarația indică o problemă de politică economică, însă nu modifică limitele cercetării: barometrul măsoară percepții, nu stabilește mecanisme cauzale.
În acest mecanism, incertitudinea poate determina companiile să amâne extinderile, să reducă achizițiile de echipamente sau să își conserve lichiditățile. Efectele asupra consumului și ocupării ar apărea doar dacă această prudență se transformă într-o tendință persistentă, aspect care necesită confirmare prin date economice ulterioare.
Nivelul impozitării muncii poate fi inclus în analiza costurilor care influențează angajările, dar informațiile disponibile nu demonstrează că acesta este motivul reculului investițional. Totuși, povara fiscală ridicată asupra muncii reduce diferența dintre costul total suportat de angajator și venitul net primit de salariat.
Când o parte foarte mare din banii alocați unui loc de muncă ajunge la stat, firmele pot deveni mai prudente în recrutare, iar salariații pot considera insuficient câștigul net. Această critică a impozitării muncii este relevantă pentru dezbaterea publică, însă nu trebuie prezentată drept concluzie a barometrului.
Antreprenorii au indicat educația și formarea profesională, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și securitatea energetică drept priorități pentru următorii cinci ani. În plus, 81% dintre respondenți s-au declarat pro-europeni. Datele sugerează că orientarea europeană coexistă cu preocupări concrete privind costurile, competențele și stabilitatea economică.
Directorul general al INSCOP, Remus Ștefureac, a pus accentul pe reconstruirea încrederii, într-un climat descris ca fiind marcat de anxietate. Încrederea nu poate fi produsă prin mesaje optimiste, ci prin politici coerente, reguli previzibile și rezultate verificabile pentru companii și angajați.
Barometrul nu dovedește că fiscalitatea sau un alt factor singular a redus investițiile, dar arată că incertitudinea apasă asupra deciziilor antreprenoriale. Pentru relansare, România are nevoie de predictibilitate, investiții productive și o discuție serioasă despre costul muncii, astfel încât firmele să poată angaja și crește fără ca salariații să suporte o parte disproporționată a poverii fiscale.
Vezi și: Investițiile mai prudente ale antreprenorilor pot încetini consumul și crearea de locuri de muncă — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de romania-actualitati.ro.
