Povestea unei afaceri de familie în Brooklyn începe cu decizia unui cofetar român de a lucra pe cont propriu. John Niță a ajuns la New York în 1981, după o carieră în laboratoarele din București. Un an mai târziu, a preluat o cofetărie din Greenpoint cu un avans de numai 2.000 de dolari. Potrivit relatării publicate de „Adevărul”, diferența a fost plătită direct fostului proprietar, în rate, fără credit bancar.
Prețul convenit pentru afacere era de 42.000 de dolari. Niță își amintește că avea economisiți 2.000 de dolari și spera să ajungă la un avans de 6.000, obiectiv pe care nu l-a atins. Totuși, proprietarul italian a acceptat suma disponibilă și i-a oferit finanțare. Datoria a fost achitată în aproximativ trei ani, potrivit declarațiilor cofetarului.
Mecanismul a redus dependența de bancă, dar nu a eliminat riscul. John Niță trebuia să genereze venituri din prima zi, într-o piață pe care abia o descoperea și într-un cartier cu o clientelă deja formată. Astfel, succesul depindea atât de vânzări, cât și de capacitatea de a achita ratele din încasări.
La 1 martie 1982, magazinul s-a deschis sub numele European Bakery, devenit ulterior Niță’s Bakery. Cofetarul a adus în Brooklyn produse precum savarine, jofre, amandine și eclere, învățate în România. La început, clienții au fost americani, italieni și armeni din zonă. După 1990, comunitatea românească în creștere a consolidat cererea pentru deserturi asociate gustului de acasă.
În 1986, apariția într-un reportaj ABC a mărit vizibilitatea cofetăriei. Ulterior, presa americană s-a interesat de produsele românești, iar clienți din alte state au continuat să comande sau să cumpere cantități mai mari. În 1993, „Curierul Românesc” consemna că românii reprezentau aproximativ 20% dintre clienți, în timp ce restul erau americani.
Astăzi, potrivit estimării lui Robert Niță, fiul fondatorului, vânzările lunare se situează între 70.000 și 80.000 de dolari. Prin urmare, încasările anuale ar ajunge la aproximativ 900.000 până la un milion de dolari. Cofetăria are în jur de zece angajați, inclusiv membri ai familiei, iar aproximativ jumătate dintre clienți ar fi români.
Totuși, cifra de afaceri nu este sinonimă cu profitul. Sursa nu oferă date despre materii prime, chirie, utilități, salarii, taxe, livrări sau investiții. În consecință, nu pot fi stabilite nici marja, nici suma care rămâne efectiv familiei după plata obligațiilor. Vânzările arată dimensiunea activității, nu rentabilitatea ei.
În 2022, John Niță s-a retras, iar conducerea a fost preluată de fiul său, cu implicarea nepotului. Familia păstrează rețetele și modul de lucru, în timp ce noua generație urmărește promovarea online și extinderea în alte orașe americane sau în România. În acest fel, afacerea continuă să se bazeze pe meserie, încredere și relații durabile cu clienții.
Povestea arată cum finanțarea negociată direct și păstrarea unui produs autentic pot susține, în timp, o afacere de familie în Brooklyn. Pe de altă parte, fără informații despre costuri și profit, vânzările anuale nu sunt suficiente pentru a măsura performanța economică.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.
