Digitalizarea și inteligența artificială pot face administrația publică mai rapidă, mai accesibilă și mai transparentă, în special prin automatizarea sarcinilor repetitive, procesarea documentelor și furnizarea de răspunsuri online. Studiul arată însă că tehnologia nu produce automat eficiență: rezultatele depind de interoperabilitatea sistemelor, pregătirea funcționarilor, securitatea datelor, încrederea cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a depăși rezistența la schimbare. Cercetarea identifică un sprijin public puternic pentru aceste soluții, dar și limite importante de implementare, mai ales în administrațiile locale cu resurse reduse.
Lucrarea „Eficientizarea Administrației Publice prin Digitalizare și Inteligența Artificială” îi aparține lui Adrian CHEEANĂ și a fost publicată în 2025 în Student Papers on Smart Cities and E-Governance (SPoSC&EGOV) Repository. Autorul urmărește trei direcții: efectul AI asupra eficienței proceselor administrative, contribuția serviciilor digitale la transparență și accesibilitate și condițiile necesare pentru reducerea riscurilor asociate utilizării algoritmilor în sectorul public.
Studiul combină analiza documentară cu o abordare mixtă, calitativă și cantitativă. Componenta calitativă se bazează pe trei interviuri: cu un secretar de stat, un senator și un primar dintr-o comună rurală. Aceste discuții au urmărit diferențele dintre perspectiva guvernamentală, cea legislativă și realitățile administrației locale. Componenta cantitativă a constat într-un chestionar online completat de 90 de respondenți din medii și categorii ocupaționale diferite. Întrebările au vizat utilizarea serviciilor publice digitale, ușurința de folosire a platformelor, încrederea în protecția datelor și acceptarea unor aplicații AI, precum chatboții.
Autorul completează datele de teren cu exemple internaționale și cu o analiză comparativă a unor modele de digitalizare din Estonia, Danemarca, Coreea de Sud și Singapore. Sunt discutate, de asemenea, evoluția administrației digitale din România și inițiative precum Ghișeul.ro, cloudul guvernamental, consilierul virtual ION și chatboții unor administrații locale.
În răspunsurile la chestionar, 94,4% dintre participanți au considerat că digitalizarea și AI pot eficientiza administrația, în timp ce aproximativ 6% au răspuns negativ; lucrarea prezintă aceste valori ca rezultat al cercetării, deși procentele sunt rotunjite și nu însumează exact 100%. Totodată, 98% dintre respondenți au declarat că au utilizat servicii publice digitale. Aproximativ 25% le folosesc zilnic, 22% săptămânal și 28% cel puțin lunar. În privința ușurinței de utilizare, circa 52% au evaluat platformele ca fiind ușor sau foarte ușor de folosit, iar aproximativ 13% le-au considerat dificile.
Atitudinea față de folosirea AI pentru răspunsuri automate a fost în general favorabilă: 45,6% au considerat ideea foarte utilă, iar 42,2% acceptabilă. În schimb, o aplicație cu rol mai autonom, denumită în chestionar „primar digital”, a provocat mai multă prudență: 22% au evaluat-o excelent, 49% au considerat-o interesantă, dar cu limite, iar aproximativ 30% au avut o opinie negativă sau au perceput-o ca periculoasă.
Încrederea în protecția datelor este mai redusă decât sprijinul general pentru digitalizare. Doar 35,6% au declarat că au încredere deplină în securitatea sistemelor publice, în timp ce 46,7% au încredere parțială. Rezultatele sugerează că cetățenii pot vedea avantajele serviciilor digitale și, simultan, să se teamă de breșe de securitate, folosirea abuzivă a datelor sau decizii algoritmice greu de explicat.
Un exemplu internațional prezentat în lucrare este programul estonian ADABOX. Potrivit datelor citate, timpul mediu de procesare a unui caz ar fi scăzut de la 30 la 3 minute, costul estimat de la 20 la 7 euro, iar rata erorilor de la 6% la sub 0,5%. Autorul calculează, pe baza acestor valori, o creștere de patru ori a eficienței. Exemplul este însă unul de caz, nu o măsurătoare realizată de cercetare în administrația românească.
Pentru România, lucrarea citează estimări potrivit cărora 69% dintre funcțiile publice ar putea beneficia de automatizare, 54% dintre funcționari au folosit deja un instrument AI, iar aproximativ 23% dintre instituții au investit în astfel de soluții. Un studiu citat estimează un beneficiu economic potențial de 660 de milioane de euro în zece ani, dacă adoptarea AI s-ar realiza pe scară largă. Acestea sunt estimări preluate din surse secundare, nu rezultate produse direct de chestionarul lui CHEEANĂ.
Interviurile și analiza documentară indică mai multe beneficii posibile: reducerea timpilor de răspuns, automatizarea verificării documentelor, accesul permanent la informații, urmărirea online a solicitărilor și identificarea unor nereguli în volume mari de date. În administrația locală, digitalizarea poate reduce costurile cu hârtia și arhivarea, însă primarul intervievat descrie o comună fără un sistem digital activ și subliniază dependența de finanțări externe.
Autorul insistă că implementarea trebuie însoțită de simplificarea procedurilor, interoperabilitate, standarde comune, formare profesională continuă și audituri ale sistemelor AI. Sunt necesare și măsuri pentru incluziunea digitală: infrastructură mai bună, instruirea persoanelor cu competențe reduse și păstrarea unor canale alternative pentru cei care nu pot utiliza serviciile online. În plan etic și juridic, studiul recomandă protecția datelor, transparență algoritmică, control uman și mecanisme prin care cetățenii să poată contesta deciziile automatizate.
Interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu prudență. Chestionarul a fost distribuit online și a inclus doar 90 de persoane, ceea ce limitează reprezentativitatea și generalizarea concluziilor la întreaga populație. Interviurile oferă perspective relevante, dar provin dintr-un număr restrâns de interlocutori, iar lucrarea nu prezintă o evaluare experimentală a efectelor AI asupra unor instituții românești. În plus, mai multe cifre privind nivelul de digitalizare sau impactul economic provin din rapoarte și estimări externe. Prin urmare, studiul susține potențialul transformării digitale și confirmă existența unor percepții favorabile, fără a demonstra că introducerea AI produce, în orice context, câștiguri certe de eficiență.
Sursa: Eficientizarea Administrației Publice prin Digitalizare și Inteligența Artificială
