Între 2021 și 2024, sectorul unităților de cazare din România s-a extins, iar numărul turiștilor a crescut într-un ritm mai rapid decât cel al structurilor disponibile. Numărul unităților a ajuns de la 11.736 la 13.538, în timp ce sosirile în structurile de primire turistică au urcat de la 10.205.322 la 14.569.794. Cea mai dinamică evoluție a fost înregistrată de apartamentele și camerele de închiriat, care au crescut cu 70,30% și au devenit categoria dominantă în 2024. În privința utilizării capacității, apartamentele de închiriat și hotelurile au avut cele mai ridicate valori raportate de studiu.
Analiza le aparține Laurei Olteanu și lui Nicolaie Hodor și poartă titlul original „The Dynamics of Accommodation Forms in Romania and Their Occupancy Rate in the Period 2021-2024”. Lucrarea a fost publicată în 2025 în Analele Universității din Oradea, Seria Geografie.
Cercetarea are la bază date oficiale ale Institutului Național de Statistică pentru perioada 2021-2024. Autorii au urmărit trei indicatori principali: capacitatea de cazare turistică, numărul turiștilor sosiți în structurile de primire și indicele net de utilizare a capacității de cazare. Abordarea este cantitativă și descriptivă, având ca obiectiv conturarea evoluției unei componente importante a activității turistice din România.
Structurile analizate includ hoteluri, moteluri, pensiuni turistice și agroturistice, vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, apartamente și camere de închiriat, precum și alte forme de cazare. Autorii examinează atât modificarea numărului de unități, cât și distribuția lor în principalele destinații turistice: stațiuni montane, stațiuni de pe litoral, stațiuni balneare, zona Deltei Dunării, București și capitalele de județ, respectiv alte localități și trasee turistice.
În intervalul analizat, numărul total al structurilor de cazare a crescut cu 15,35%, de la 11.736 în 2021 la 13.538 în 2024. Modificarea nu a fost uniformă. Apartamentele și camerele de închiriat au crescut de la 2.590 la 4.411 unități, adică cu 70,30%, iar ponderea lor în total a ajuns la 32,58% în 2024, față de 22% în 2021. Pensiunile agroturistice au evoluat de la 3.460 la 3.578 de unități, o creștere de 3,41%, însă ponderea lor a scăzut de la 30% la 26,42%. Hotelurile au ajuns de la 1.583 la 1.608 unități, cu o creștere de 1,57%, iar ponderea lor a coborât de la 13,48% la 11,87%.
Și campingurile au înregistrat o creștere importantă, de 59,70%, de la 67 la 107 unități. În schimb, au scăzut numărul popasurilor turistice, al motelurilor, vil elor turistice, cabanelor și hostelurilor. Din perspectiva destinațiilor, „alte localități și trasee turistice” au concentrat cea mai mare parte a unităților, cu 32% în 2021, urmate de stațiunile montane, cu 29%. Bucureștiul și capitalele de județ au reprezentat 17%, litoralul 10%, stațiunile balneare 7%, iar zona Deltei Dunării 5%. În 2024, distribuția s-a modificat doar marginal.
Numărul persoanelor cazate a crescut cu 42,76%, de la 10.205.322 în 2021 la 14.569.794 în 2024. Potrivit studiului, în 2024 România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, cu 13,5% mai mult decât în 2023; autorii menționează, între explicațiile posibile, promovarea realizată de ministerul de resort și îmbunătățirea serviciilor și a rețelelor de transport.
Bucureștiul și capitalele de județ, cu excepția municipiului Tulcea, au atras cea mai mare parte a sosirilor. Ponderea lor a crescut de la 39% în 2021 la 44% în 2024. Stațiunile montane au coborât de la 21% la 19%, iar litoralul de la 13% la 11%. Zona Deltei Dunării a avut o pondere de doar 1% în 2021, în timp ce stațiunile balneare au reprezentat 9%.
Indicele net de utilizare este calculat prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de cazare în funcțiune din perioada analizată. Cele mai ridicate valori au fost raportate pentru apartamentele de închiriat: 40,2% în 2021 și 41,4% în 2024. Hotelurile au crescut de la 32% la 39,5%. Studiul indică valori de peste 20% și pentru vile turistice, bungalow-uri și campinguri, în timp ce hanurile au avut cele mai mici niveluri, de la 6,6% în 2021 la 8,4% în 2024.
Autorii leagă preferința pentru apartamente, camere de închiriat și hoteluri de spațiul disponibil, flexibilitatea sejurului și, în special pentru familii, posibilitatea unor costuri mai accesibile. Totuși, aceste explicații sunt interpretări generale, nu rezultate ale unei cercetări directe asupra preferințelor turiștilor. Studiul este bazat pe date statistice agregate și nu testează cauzal relația dintre dezvoltarea infrastructurii, promovare, accesibilitate și creșterea cererii. În plus, prezentarea indicelui de utilizare conține o formulare neclară privind categoria asociată unei valori de 23,8%-25,1%, astfel încât această mențiune trebuie interpretată cu prudență. În ansamblu, rezultatele susțin ideea unei extinderi a ofertei de cazare și a unei reorientări către forme mai flexibile, fără a demonstra că schimbarea structurii unităților a produs, de una singură, creșterea numărului de turiști.
Sursa: THE DYNAMICS OF ACCOMODATION FORMS IN ROMANIA AND THEIR OCCUPANCY RATE IN THE PERIOD 2021-2024
