Un studiu dedicat companiilor de cazare din România arată că, deși sectorul a început să se redreseze după șocul COVID-19, în 2022 nu revenise în termeni reali la nivelul din 2019. Analiza a grupat 717 firme în funcție de trei indicatori de rentabilitate și a identificat trei categorii de performanță: ridicată, medie și scăzută. Companiile cu rezultate mai bune tind să aibă active medii mai mici, o pondere mai mare a capitalurilor proprii și costuri mai reduse cu personalul, deprecierea și dobânzile.
Cercetarea, realizată de Annamária Lőrincz, poartă titlul original Financial Performance of Tourism Companies in Romania. Lucrarea a fost publicată în 2025 în revista Acta Carolus Robertus.
Studiul urmărește companiile din clasa CAEN 5510, care include hoteluri și alte unități de cazare, pe intervalul 2018–2022. În acest sector, cifra de afaceri a atins 8.160 de milioane de lei în 2019, apoi a scăzut cu 39% în 2020. Recuperarea a început în anii următori: cifra de afaceri a crescut cu 41% în 2021 și cu 27% în 2022. Totuși, autoarea subliniază că aceste valori sunt nominale. În termeni reali, cifra de afaceri din 2022 depășea nivelul din 2018, dar nu îl atingea pe cel din 2019.
O evoluție similară este observată în cazul înnoptărilor. Numărul acestora a scăzut cu 52% în 2020, după care a crescut cu 56% în 2021 și cu 19% în 2022, fără să revină la nivelul din 2019. Gradul de utilizare a capacității de cazare a avut un vârf de 34% în 2019, a coborât în timpul crizei și, până în 2022, rămânea cu cinci puncte procentuale sub nivelul de dinaintea pandemiei. În același timp, numărul companiilor din domeniu a crescut cu 27% față de 2018, iar capacitatea de cazare s-a majorat cu 4% în cei cinci ani analizați.
Datele financiare au fost preluate din baza EMIS. Setul inițial cuprindea 791 de companii care aveau o cifră de afaceri anuală de peste un milion de dolari și situații financiare pentru fiecare an analizat. După eliminarea a 74 de observații atipice, identificate prin metoda boxplot, au rămas 717 firme.
Clasificarea s-a bazat pe mediile pe cinci ani ale rentabilității vânzărilor (ROS), rentabilității activelor (ROA) și rentabilității capitalurilor proprii (ROE). Acestea reflectă, în această ordine, gestionarea costurilor, eficiența utilizării activelor și eficiența resurselor investite. Analiza ierarhică a indicat existența a șapte clustere, iar gruparea finală a fost realizată prin metoda K-medoid. Testele statistice Kruskal–Wallis au confirmat diferențe semnificative între grupuri pentru toți cei trei indicatori, iar comparațiile perechi au permis reunirea lor în trei categorii generale.
Grupul companiilor cu performanță ridicată include clusterele 3, 4 și 6 și reprezintă 35,43% din eșantion. În această categorie, ROA depășește 14%, ROE este de peste 24%, iar ROS trece de 19%. Grupul cu performanță medie, reprezentat de clusterul 1, cuprinde 50,21% dintre firme; mediile sale sunt de 5,25% pentru ROA, 8,32% pentru ROE și 9,63% pentru ROS. Companiile cu performanță scăzută, din clusterele 2, 5 și 7, reprezintă 14,36% din total și au, în medie, valori negative la cel puțin un indicator important, inclusiv la ROS.
Prin urmare, 85,64% dintre companiile analizate au avut o performanță cel puțin satisfăcătoare în perioada examinată. Rezultatele arată și o corelație pozitivă între indicatorii de rentabilitate. Cea mai puternică asociere a fost între ROE și ROA, cu un coeficient de 0,712, ceea ce sugerează că eficiența activelor și utilizarea capitalurilor proprii evoluează într-o relație moderată, dar semnificativă.
Clusterele cu rezultate ridicate au, în medie, active mai mici și o pondere mai mare a capitalurilor proprii decât unele dintre companiile cu rezultate slabe. Ele folosesc mai puțini angajați, suportă cheltuieli proporțional mai reduse cu personalul și au costuri mai mici cu deprecierea și dobânzile. În schimb, firmele cu performanță scăzută din clusterele 2 și 7 au active și imobilizări mai mari, iar unele grupuri slabe au un grad mai ridicat de îndatorare.
Autoarea indică direcții diferențiate de acțiune: companiile performante ar trebui să urmărească extinderea, cele cu rezultate medii să își îmbunătățească eficiența, iar firmele cu performanță redusă să își consolideze lichiditatea și solvabilitatea. Pentru creșterea ROA sunt sugerate măsuri precum majorarea numărului de înnoptări, îmbunătățirea utilizării capacității și dezvoltarea experienței oferite turiștilor.
Interpretarea rezultatelor are însă o limită importantă: analiza se concentrează asupra jucătorilor mai mari, deoarece au fost incluse doar companiile cu cifra de afaceri anuală de peste un milion de dolari și date complete pentru toți anii. Concluziile oferă astfel o imagine relevantă pentru o parte importantă a cifrei de afaceri din sector, dar nu descriu în aceeași măsură firmele mici. Studiul propune, pentru cercetări viitoare, compararea perioadelor de dinainte și de după COVID-19, examinarea diferențelor regionale și extinderea analizei la alte țări din Europa Centrală și de Est.
Sursa: Financial Performance of Tourism Companies in Romania
