Unitatea 1 de la Cernavodă a fost reconectată vineri la Sistemul Energetic Național, după oprirea controlată provocată de seceta care a redus debitul Dunării. Resincronizarea Unității 1 nu înseamnă revenirea instantanee la circa 700 MW: puterea va fi crescută etapizat, cu verificări tehnice și de securitate la fiecare nivel. Pentru Unitatea 2, condițiile hidrologice rămân insuficiente. Reluarea acesteia depinde de creșterea și stabilizarea nivelului apei, inclusiv după repornirea primului reactor.
Nuclearelectrica a anunțat că reconectarea s-a realizat în după-amiaza zilei de 6 noiembrie, conform calendarului comunicat anterior. Compania a precizat că manevrele de pornire s-au desfășurat potrivit procedurilor aplicabile și nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului sau populației.
Datele Transelectrica indicau, la momentul anunțului, o contribuție de 192 MW a centralei de la Cernavodă, echivalentă cu 3,11% din producția totală de energie. Valoarea nu reprezintă însă puterea finală a reactorului, deoarece unitatea intră gradual în regim de funcționare.
Reconectarea la rețea este doar una dintre etapele repornirii. Operatorii cresc puterea în trepte și verifică sistemele de răcire, echipamentele de securitate, turbina, generatorul și comportamentul instalațiilor la fiecare nivel de sarcină.
Potrivit estimării tehnice prezentate de Digi24, Unitatea 1 ar putea ajunge la regimul normal în cursul weekendului, dacă verificările confirmă îndeplinirea tuturor condițiilor. Termenul rămâne orientativ și poate fi ajustat în funcție de rezultatele testelor din timpul pornirii.
Reactorul fusese oprit controlat pe 28 iulie, după ce seceta prelungită a redus nivelul Dunării și cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea instalațiilor. Unitatea 2 a fost oprită la 13 august, din același motiv, iar ambele reactoare au fost menținute în stare sigură.
Funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume importante de apă. Acest consum poate reduce din nou nivelul în bazinul de aspirație al centralei, astfel că repornirea celui de-al doilea reactor necesită o rezervă hidrologică mai consistentă.
La 6 noiembrie, nivelul Dunării la Cernavodă era de minus 219 centimetri, cu cinci centimetri peste valoarea din ziua precedentă. Prognoza pentru următoarele șapte zile indica o creștere până la minus 187 de centimetri, însă evoluția favorabilă nu garantează automat reluarea Unității 2.
Nuclearelectrica a transmis că este pregătită să înceapă procedurile imediat ce vor fi îndeplinite condițiile tehnice și hidrologice. Și acest proces ar presupune verificări succesive și creșterea graduală a puterii, nu o revenire instantanee la capacitatea de aproximativ 700 MW.
Revenirea treptată a Unității 1 poate reduce necesarul de importuri în perioadele de consum ridicat și poate diminua presiunea asupra prețurilor angro. Efectul depinde însă de consum, producția hidro, eoliană și solară, disponibilitatea altor centrale și cotațiile din piețele europene interconectate cu România.
O eventuală scădere a prețurilor angro nu se transferă automat și în aceeași proporție în facturile consumatorilor. Impactul final este influențat de contractul cu furnizorul, momentul achiziției energiei și tarifele sau taxele incluse în factură.
Reactorul 1 readuce astfel o capacitate relevantă în sistem, dar efectul economic se va construi pe măsură ce puterea crește și se confirmă stabilitatea instalațiilor. Pentru revenirea ambelor reactoare, factorul decisiv rămâne evoluția apei disponibile pentru răcire.
Revenirea Unității 1 consolidează producția internă și poate reduce presiunea importurilor, însă efectul asupra pieței va apărea gradual. Unitatea 2 rămâne dependentă de confirmarea unor condiții hidrologice stabile, astfel încât repornirea ambelor reactoare nu poate fi tratată încă drept un scenariu imediat.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
