STUDIU. Comăneci: E-guvernarea reduce costurile administrative, însă randamentul ei depinde de competențe și interoperabilitate
STUDIU. Comăneci: Digitalizarea administrației publice crește eficiența, dar adâncește diferențele dintre urban și rural

În administrația publică, digitalizarea poate fi privită ca o investiție în productivitate: procese mai scurte, date disponibile mai rapid și mai puține interacțiuni repetitive. Dar randamentul acestei investiții nu este garantat de tehnologie în sine. Aceasta este una dintre concluziile analizei Anei Maria Comăneci, „Revoluția tehnologică și schimbările în administrația publică”, publicată în 2025 în Student Papers on Smart Cities and E-Governance (SPoSC&EGOV) Repository.

Lucrarea nu prezintă un model econometric propriu, ci o analiză documentară a evoluției tehnologiei, a e-guvernării și a transformării administrației, completată de un chestionar privind diferențele dintre mediul rural și cel urban. Autoarea discută atât beneficiile, cât și costurile și riscurile procesului.

Digitalizarea ca schimbare organizațională

În interpretarea lucrării, digitalizarea depășește conversia documentelor pe hârtie în fișiere electronice. Ea presupune automatizarea proceselor, folosirea datelor, conectarea sistemelor și schimbarea modului în care instituțiile livrează servicii. Cloud computingul este prezentat ca o infrastructură prin care resursele IT pot fi accesate la cerere și scalate în funcție de necesități.

Din perspectivă economică, mecanismul este relativ direct: reducerea operațiunilor manuale poate scădea timpul de procesare, iar accesul la date poate îmbunătăți coordonarea între instituții. E-guvernarea poate permite plata online a taxelor, depunerea cererilor, accesul la informații publice și urmărirea dosarelor. În relația cu firmele, sunt menționate raportarea fiscală electronică, înregistrarea companiilor și transmiterea documentelor către autorități.

Studiul avertizează însă că eficiența este condiționată de existența unei strategii clare, de standardizare și de interoperabilitate. Dacă instituțiile folosesc sisteme care nu comunică între ele, o parte din birocrație poate fi doar transferată în mediul digital. În plus, costurile de implementare includ infrastructura, instruirea personalului, mentenanța și securitatea.

România între conectivitate și deficit de competențe

Lucrarea descrie România ca având rezultate mixte. Sunt menționate progrese în acoperirea cu internet de mare viteză și fibră optică, dar niveluri reduse de competențe digitale și o integrare slabă a tehnologiilor în serviciile publice. Potrivit datelor citate, aproximativ 20% dintre români nu folosiseră niciodată internetul, iar numai 10% din forța de muncă avea competențe digitale peste nivelul elementar. În DESI 2022, România era prezentată pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, studiul indică faptul că 53% aveau cel puțin un nivel de intensitate digitală de bază, sub media Uniunii Europene. Adoptarea cloud computingului, a inteligenței artificiale și a soluțiilor big data era descrisă ca fiind și mai redusă. Aceste date sunt relevante pentru administrație deoarece serviciile publice digitale presupun utilizatori capabili să le acceseze.

Lucrarea inventariază inițiative privind securitatea cibernetică, interoperabilitatea, 5G și cloudul guvernamental, precum și proiecte pentru utilizarea blockchainului și inteligenței artificiale. Sunt menționate și bariere precum coordonarea instituțională insuficientă, migrația specialiștilor IT, legislația nealiniată și costurile semnăturii electronice.

Ce arată chestionarul

Chestionarul a fost aplicat în martie-aprilie 2024, pe 105 persoane, și a inclus cinci secțiuni și 20 de întrebări. Eșantionul cuprindea 64 de respondenți urbani și 41 rurali. Telefonul mobil era prezent la 97,1% dintre participanți, iar laptopul sau calculatorul la 85,7%. Conexiunea de acasă și internetul mobil au fost fiecare indicate de 94,3% dintre respondenți.

În utilizarea serviciilor publice, plata taxelor și impozitelor a fost menționată de 74,5% dintre cei care au răspuns, iar economisirea timpului de 75,2%. Diferența rural-urban apare în accesul la servicii online: 58,5% dintre respondenții rurali au indicat această disponibilitate, față de 87,7% în mediul urban.

Aceste rezultate nu permit estimarea unui efect cauzal al digitalizării asupra productivității și nici generalizarea automată la nivel național. Ele descriu un eșantion limitat, cu distribuții demografice inegale. Concluzia analizei este mai prudentă: tehnologia creează premise pentru eficiență, dar rezultatul depinde de organizare, finanțare, competențe, securitate și acces egal.

Sursa: REVOLUȚIA TEHNOLOGICĂ ȘI SCHIMBĂRILE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate