De ce BNR a majorat prognoza de inflație, dar a păstrat dobânda la 6,50%
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe an

BNR a revizuit în sus prognoza de inflație, dar nu a răspuns printr-o nouă majorare a dobânzii-cheie. Energia și carburanții împing costurile în întreaga economie, în timp ce consumul și creditarea slăbesc. Banca centrală estimează o creștere ușoară a inflației până la finalul anului, urmată de o scădere graduală. Revenirea în intervalul țintei este estimată pentru primul trimestru din 2028, însă evoluția petrolului și a inflației de bază rămâne incertă.

Cum a fost revizuită prognoza de inflație

Potrivit raportului BNR prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, noua traiectorie este mai ridicată decât cea estimată anterior. Revizuirea a fost determinată în principal de reevaluarea prețurilor la energie și carburanți.

Rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, de la 6,61% în septembrie. BNR nu mai anticipează o scădere până la sfârșitul anului, după scumpirea produselor petroliere și a energiei. La această evoluție au contribuit și majorările la legume, fructe și ouă.

Ulterior, inflația ar urma să coboare aproape continuu. Banca centrală estimează că efectele de bază favorabile și cererea agregată mai slabă vor susține dezinflația.

De ce energia se transmite în întreaga economie

Un șoc energetic nu afectează doar factura gospodăriilor. Energia și gazele naturale intră în costurile producției, transportului, comerțului și serviciilor, iar firmele transferă o parte din aceste cheltuieli către prețurile finale.

BNR estimează că inflația de bază va scădea, însă va rămâne peste nivelul anticipat anterior. Serviciile au cele mai persistente creșteri. Astfel, scumpirile inițiale se propagă treptat în economie.

Prognoza a fost construită pe baza informațiilor disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Ulterior, cotația a coborât spre 90 de dolari, dar direcția viitoare rămâne dificil de anticipat.

De ce dobânda-cheie a rămas la 6,50%

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația este ridicată. Facilitatea Lombard a rămas la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%.

Argumentul principal este existența unui deficit major de cerere. Puterea de cumpărare a scăzut, creditarea s-a restrâns, iar consumul privat s-a contractat în trimestrul al doilea din 2026.

În aceste condiții, o dobândă mai mare ar reduce suplimentar consumul și finanțarea, fără să rezolve direct o problemă provenită din oferta de energie. Isărescu a explicat că politica monetară poate influența mai direct cererea și inflația de bază, nu prețul petrolului sau al electricității.

Investițiile susțin economia, dar riscurile rămân

Investițiile au compensat parțial slăbirea consumului, în special prin proiecte finanțate din fonduri europene. Investițiile străine directe nu au avut însă o contribuție comparabilă, potrivit evaluării prezentate de guvernator.

BNR urmărește și evoluția deficitului de cont curent, care nu s-a redus odată cu deficitul bugetar. Analizele băncii nu indică, totuși, o deteriorare a competitivității României prin preț.

Decizia BNR reflectă un compromis între stabilitatea prețurilor și protejarea unei economii afectate de cererea redusă. Dobânda de 6,50% nu elimină riscurile inflaționiste, dar limitează presiunea asupra consumului și investițiilor. În perioada următoare, traiectoria prețurilor va depinde de energie, petrol, cursul leului și intensitatea corecției bugetare.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate