Cum poate fi amestecat gazul rusesc în fluxurile Coridorului Vertical: concluziile unui raport
Comisia Europeană a aprobat preliminar cererea 5 din PNRR; plata depinde de avizul european

Un raport recent al Atlantic Council analizează riscul ca gazele rusești să ajungă în România prin rețelele regionale interconectate. Problema nu ține doar de originea declarată în contracte, ci și de modul în care volumele provenite din Rusia, Azerbaidjan, Statele Unite sau alte piețe se amestecă fizic în conducte. Astfel, direcția fluxurilor poate permite deplasarea gazelor spre nord, chiar atunci când tranzacția comercială este prezentată drept o livrare non-rusească.

Cum funcționează amestecarea gazelor în rețea

Atlantic Council arată că sud-estul Europei primește în continuare volume importante de gaz rusesc prin TurkStream și Balkan Stream. În Bulgaria, aceste gaze intră într-un sistem conectat cu surse azere, gaz natural lichefiat și alte livrări regionale.

Odată ajunse în conducte, moleculele nu mai pot fi urmărite individual. De exemplu, un trader poate cumpăra comercial gaz de la un furnizor american, poate rezerva o rută și poate prezenta documente privind originea livrării, în timp ce fluxul fizic se deplasează într-un amestec comun.

Prin urmare, datele despre contract și producător nu descriu automat fiecare moleculă care ajunge la destinație. De aici pornește avertismentul privind posibilitatea ca gazul rusesc să circule spre nord, inclusiv prin România, Republica Moldova și Ucraina.

Ce volume indică raportul

Potrivit analizei citate de HotNews, în 2025 au intrat în Bulgaria aproximativ 16,8 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin punctul Strandzha 2. În primele nouă luni din 2026, volumul menționat a fost de 13,2 miliarde de metri cubi.

Raportul susține că o parte importantă din cantitățile transportate în 2025 a ajuns în Ungaria, Slovacia și Grecia. Totuși, direcția efectivă a fluxurilor depinde de presiunea din conducte, de capacitatea stațiilor de comprimare și de cererea de pe fiecare piață.

Aceste cifre reprezintă date prezentate în raport, în timp ce deplasarea moleculelor către România este formulată ca un risc dependent de operarea sistemului. Atlantic Council nu afirmă că fiecare livrare către România conține gaz rusesc, ci că rețeaua nu poate exclude fizic această posibilitate după amestecarea surselor.

Turcia și limitele verificării comerciale

O vulnerabilitate separată este legată de gazele care intră în Bulgaria din Turcia prin Strandzha 1–Malkoçlar. Turcia importă gaz rusesc, gaz azer și GNL, iar aceste volume se combină înainte de eventualul reexport.

În acest caz, documentele pot identifica originea comercială declarată a unei livrări, dar nu pot demonstra că fluxul fizic este alcătuit exclusiv din gaze non-rusești. De aceea, autorii recomandă verificarea întregului lanț: producător, trader, intermediar, finanțare și destinație.

Rolul României în Coridorului Vertical

România este prezentată ca țară de tranzit și viitor producător regional, mai ales după pornirea proiectului Neptun Deep. Raportul estimează pentru producția românească un nivel de aproximativ 18 miliarde de metri cubi anual după intrarea proiectului în exploatare.

În același timp, autorii indică limite tehnice la interconectarea Isaccea–Orlivka și în sistemul Transbalcanic. Compatibilitatea gazelor, presiunea și capacitatea stațiilor de comprimare pot restrânge transportul ferm și pot influența sensul fluxurilor.

Regulamentul european privind eliminarea importurilor rusești prevede verificări suplimentare ale originii, cu termene etapizate până în 2027. Totuși, Atlantic Council avertizează că respectarea documentară a originii nu este suficientă pentru a separa moleculele într-o rețea comună.

Raportul Atlantic Council descrie o vulnerabilitate tehnică și comercială, nu o dovadă că România importă în mod direct gaz rusesc. Într-un sistem interconectat, originea contractuală și traseul fizic nu sunt întotdeauna echivalente. Pentru Coridorului Vertical, verificarea producătorului, a intermediarilor și a fluxurilor regionale devine astfel la fel de importantă ca extinderea infrastructurii.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate