

Un studiu realizat în zece ferme mici de vaci cu acces la pășune din zona Baia Mare arată că pesticidele organoclorurate sunt prezente în sol, apă, furaje și lapte, chiar dacă valorile măsurate au rămas sub limitele maxime admise de legislația europeană. Rezultatul economic relevant nu este doar absența depășirilor, ci existența unui lanț de transfer în care contaminanții din mediu pot ajunge în furaje și apoi în produsul comercializat.
Cercetarea, intitulată Organochlorine Pesticides in Dairy Cows’ Diet and the Carryover into Milk in NW Romania, îi are ca autori pe Mirela Miclean, Erika Andrea Levei și Oana Cadar. Articolul a fost publicat în revista Sustainability în 2024. Autorii au analizat 19 pesticide organoclorurate și au calculat rata de transfer către lapte, factorii de biotransfer și ingestia zilnică estimată pentru vaci.
În fermele investigate, vacile consumau iarbă și furaje provenite din pășunile analizate, apă din surse utilizate pentru adăpare și, în condiții de pășunat, o anumită cantitate de sol ingerat accidental. Studiul a folosit pentru calcule un consum zilnic de 20 kg de substanță uscată din furaje, 20 de litri de apă și 0,41 kg de sol uscat. Pentru producția de lapte a fost utilizată valoarea de 20 kg pe zi, iar greutatea de referință a unei vaci în lactație a fost de 650 kg.
Aceste ipoteze sunt importante deoarece transformă concentrațiile chimice în indicatori legați de funcționarea fermei. Într-un model de producție bazat pe pășunat și pe furaje produse local, calitatea solului și a apei devine parte a infrastructurii economice a afacerii, nu doar o problemă de mediu. În același timp, studiul nu măsoară pierderi financiare, prețuri sau venituri și nu estimează impactul asupra profitului.
Pesticidele au fost detectate în toate probele de furaje și în toate probele de lapte. În sol, concentrațiile totale de HCH au fost dominante în cinci ferme, iar compușii DDT au predominat în alte patru. Suma DDT-urilor a variat în sol între 0,52 și 65,7 µg/kg, cu o medie de 6,5 µg/kg. Cele mai ridicate valori au fost observate la fermele F5 și F4, fără depășirea nivelurilor de alertă corespunzătoare utilizărilor sensibile ale solului.
În apă, concentrația totală a pesticidelor a fost cuprinsă între 0,0187 și 0,0465 µg/L, iar valorile individuale și suma compușilor au fost sub concentrațiile maxime admise prevăzute de legislația românească. În furaje, suma HCH a variat între 0,13 și 24,5 µg/kg, cu o medie de 4,67 µg/kg, iar totalul DDT a fost între 0,20 și 3,61 µg/kg, cu o medie de 1,36 µg/kg. Valorile au fost sub nivelurile maxime de reziduuri prevăzute de legislația europeană.
În lapte, pesticidele au fost identificate în fiecare probă. Conținutul de grăsime a fost între 3,8% și 4,2%, cu o medie de 4%. β-HCH și 4,4’-DDE au fost detectate în toate probele. Suma celor șase izomeri DDT a avut valori între 1,2 și 18,1 ng/g grăsime. După conversia unităților, concentrațiile individuale și sumele analizate au fost de 20 până la 90 de ori sub nivelurile maxime de reziduuri menționate de autorii studiului.
Calculul ratei de transfer a arătat variații de patru ordine de mărime: de la 0,10% pentru 2,4’-DDE la 250% pentru 4,4’-DDT. Factorul de biotransfer furaj-lapte a variat de la 0,000075 pentru aldrin la 1,408 pentru 4,4’-DDE. Autorii leagă valorile care depășesc unitatea de acumularea în organism și de biomagnificarea unor compuși, dar subliniază și rolul structurii chimice, al metabolismului și al stocării diferite a pesticidelor.
Expunerea zilnică estimată pentru compușii individuali a variat între 0,0008 și 0,3509 µg/zi/greutate corporală, valoarea maximă fiind asociată cu ε-HCH. Pentru toate pesticidele, expunerea totală a variat între 0,0523 și 0,826 µg/zi/greutate corporală, cu o medie de 0,261 µg/zi/greutate corporală. În general, aportul provenit din furaje a fost mai important decât cel provenit din sol și apă.
Studiul a prelevat probe în septembrie 2022, de la zece ferme mici, cu vaci crescute în sistem liber și care distribuiau frecvent lapte pe piața din Baia Mare. Rezultatele descriu, prin urmare, situația acestor ferme și a acelui moment; nu pot fi extinse automat la întreaga industrie a laptelui din România. Calculele de transfer au presupus consumuri constante, o dietă alcătuită exclusiv din resursele analizate și atingerea condițiilor de echilibru.
Autorii nu au realizat o evaluare epidemiologică a consumatorilor și nu au cuantificat efecte economice directe. Concluzia studiului este că nivelurile măsurate nu au depășit limitele permise, dar contaminarea difuză și persistența compușilor justifică monitorizarea relației dintre mediu, furaje, animale și lapte. Pentru economie, mesajul este unul de gestiune a riscului: conformarea măsurată într-un set de probe nu elimină nevoia de supraveghere a bazei productive.
Sursa: Organochlorine Pesticides in Dairy Cows’ Diet and the Carryover into Milk in NW Romania







