România intră în 2027 cu un obiectiv bugetar dificil: reducerea deficitului, fără prelungirea înghețării pensiilor și salariilor din sectorul public. Economistul Ionuț Dumitru estimează că majorările vor trebui să fie moderate, astfel încât cheltuielile principale să scadă în raport cu PIB-ul nominal. Totuși, procentul unor eventuale indexări nu poate fi stabilit încă, deoarece depinde de datele finale ale bugetului și de evoluția economiei.
Potrivit explicațiilor prezentate de Ionuț Dumitru la Digi24, deficitul României ar urma să coboare de la 9,2% din PIB în 2024 la aproximativ 6% după măsurile aplicate în 2025 și 2026. Astfel, estimarea sugerează că a fost parcursă aproximativ jumătate din distanța necesară pentru atingerea pragului de 3% din PIB.
Pentru 2027, scenariul menționat presupune o reducere de la 6,2% la 5,2% din PIB. Este vorba despre un efort de un punct procentual într-un singur an, mai mic decât ajustarea realizată anterior, dar dificil de obținut într-un context în care presiunea asupra veniturilor populației rămâne ridicată.
În acest mecanism, înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor a contribuit la diminuarea deficitului. În același timp, analiza menționează majorarea TVA și creșterea accizelor printre măsurile aplicate pentru susținerea ajustării.
Dumitru consideră că înghețarea nu ar trebui continuată automat în 2027, după doi ani marcați de inflație ridicată. Prin urmare, problema centrală devine amploarea indexărilor și capacitatea bugetului de a le susține fără inversarea tendinței de reducere a deficitului.
Principiul indicat este ca salariile, pensiile și cheltuielile de asistență socială să crească mai lent decât PIB-ul nominal. În acest fel, valorile nominale pot urca, iar ponderea acestor cheltuieli în economie poate continua să scadă. Efectul urmărit este menținerea contribuției lor la reducerea deficitului bugetar.
Proiecțiile actuale indică o creștere nominală a PIB-ului de 7-8% pentru 2027. Cu toate acestea, Ionuț Dumitru nu avansează un procent concret pentru majorări, deoarece bugetul nu este încă fundamentat pe toate datele necesare. Așadar, estimarea rămâne condiționată de evoluția economiei și de forma finală a veniturilor și cheltuielilor publice.
Reducerea deficitului nu poate fi obținută exclusiv prin limitarea cheltuielilor, deoarece ajustarea vizează întregul buget. Totuși, economistul susține că veniturile suplimentare ar trebui obținute mai ales prin colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor existente.
O asemenea abordare ar evita noi majorări fiscale, dar ar presupune îmbunătățirea administrării veniturilor publice. În paralel, controlul ar trebui să rămână strict asupra categoriilor mari de cheltuieli, în special salarii, pensii și asistență socială.
Pentru 2027, echilibrul bugetar va depinde mai ales de ritmul majorărilor, nu doar de existența lor. În estimarea lui Ionuț Dumitru, pensiile și salariile pot fi indexate într-un cadru care păstrează cheltuielile sub dinamica PIB-ului nominal. Până la publicarea datelor bugetare finale, orice procent rămâne orientativ. Direcția este însă clară: reducerea deficitului trebuie susținută prin controlul cheltuielilor și colectare mai eficientă, nu prin noi creșteri de taxe.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
