Reuniunea economică de la București a adus în prim-plan două condiții considerate esențiale pentru dezvoltarea capitalului în România: încrederea și calitatea resursei umane. Reprezentanții mediului de afaceri și ai Comisiei Europene au legat următoarea etapă de creștere de trecerea de la producție la inovare, de investiții care rămân în țară și de pregătirea oamenilor pentru cerințele unei economii competitive.
Mesajele participanților indică o legătură directă între capital, educație și capacitatea de a genera valoare adăugată. În acest context, încrederea și competențele apar ca elemente care pot influența deciziile de investiții și competitivitatea economică.
Potrivit relatării Radio România Actualități, Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a susținut că România a înregistrat progrese economice importante în ultimele două decenii. În viziunea sa, etapa următoare ar trebui să mute accentul de la producție către inovare și valoare adăugată.
O asemenea transformare presupune investiții care să rămână în economia locală și un parteneriat funcțional între stat și companii. Afirmația pornește de la ideea că banii nu sunt atrași doar prin declarații, ci prin existența unei piețe, a unei direcții economice și a unui climat de încredere.
În acest mecanism, încrederea are o componentă instituțională și una economică. Companiile evaluează predictibilitatea mediului în care investesc, iar capitalul caută proiecte cu perspective clare, nu doar oportunități de cost redus.
Mesajul reprezentantului mediului de afaceri plasează competitivitatea României într-o etapă diferită de cea bazată predominant pe producție. Creșterea valorii adăugate presupune tehnologii, cercetare, produse mai sofisticate și capacitatea firmelor de a se diferenția pe piețele externe.
Tranziția nu este prezentată ca o renunțare la industrie, ci ca o evoluție a modelului economic. Pentru ca investițiile să producă efecte durabile, ele trebuie însoțite de competențe și de un cadru care să permită companiilor să dezvolte activități cu un conținut mai mare de inovare.
Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a accentuat rolul capitalului uman în performanța economică. Ea a atras atenția asupra declinului competențelor de bază în rândul tinerilor și asupra necesității de a investi mai consistent în educație.
În această perspectivă, pregătirea profesorilor și adaptarea învățământului profesional la cerințele pieței muncii devin instrumente economice, nu doar obiective sociale. O forță de muncă mai bine pregătită poate susține productivitatea, adoptarea tehnologiilor și dezvoltarea unor sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Oficialul european a menționat și pachetul european pentru competențe, orientat către educația de bază, sprijinirea profesorilor, modernizarea formării profesionale și utilizarea inteligenței artificiale în educație. Sursa citează, de asemenea, ideea atribuită lui Mario Draghi că avantajul competitiv european depinde tot mai mult de cunoștințele și competențele lucrătorilor, nu doar de costul forței de muncă.
Prin urmare, dezvoltarea capitalului nu poate fi separată de încrederea în economie și de investițiile în oameni. România are nevoie de un cadru predictibil pentru capitalul financiar și de competențe capabile să susțină inovarea și valoarea adăugată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de romania-actualitati.ro.
