Ce schimbă economic linia electrică Vulcănești–Chișinău și care sunt limitele noii conexiuni
Luca Niculescu merge la Chișinău în prima sa vizită oficială ca premier. Programul întâlnirilor

Republica Moldova are, după inaugurarea liniei Vulcănești–Chișinău, o rută directă pentru transportul energiei din România și de pe piața europeană către centrul țării. Conexiunea electrică a Moldovei reduce rolul nodului de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, în alimentarea consumatorilor.

Economic, proiectul aduce mai multă flexibilitate în aprovizionare. În plus, limitează un risc strategic important. Totuși, capacitatea tehnică anunțată nu înseamnă automat energie mai ieftină, importuri permanente sau eliminarea tuturor vulnerabilităților sistemului.

Ce schimbă conexiunea electrică a Moldovei

Linia Electrică Aeriană de 400 kV are aproximativ 158 de kilometri și leagă stația de la Vulcănești de stația Chișinău. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Energiei de la Chișinău și relatate de HotNews, aceasta poate transporta peste 50% din consumul de electricitate al țării.

Semnificația economică nu ține doar de volumul transportat. Noua rută permite importul de energie din România și de pe piața europeană fără trecerea prin nodul energetic al Centralei de la Cuciurgan, cunoscută și ca MGRES.

Până acum, tranzitul prin acel nod reprezenta principala cale de import pentru Republica Moldova și o vulnerabilitate asociată controlului asupra regiunii transnistrene. Prin urmare, o rută alternativă reduce riscul ca o problemă locală, tehnică sau politică să afecteze alimentarea centrului țării.

Mai multă flexibilitate, nu o garanție pentru facturi

Pentru consumatori și companii, avantajul imediat este creșterea opțiunilor de aprovizionare. Operatorii pot accesa mai ușor energia disponibilă în România sau pe piața europeană, în funcție de condițiile comerciale și de capacitatea rețelelor.

În același timp, existența unei conexiuni de mare capacitate poate îmbunătăți poziția de negociere a cumpărătorilor moldoveni. Ea nu stabilește însă nivelul prețului final. Acesta depinde de cotațiile regionale, de contractele de achiziție, de tarifele de transport și de costurile distribuției.

Afirmațiile potrivit cărora proiectul consolidează independența energetică trebuie interpretate, așadar, ca reducere a dependenței de o rută și de un nod vulnerabil. Informațiile disponibile nu includ estimări privind scăderea facturilor sau economiile anuale pentru populație și firme.

Investiția și limitele noii infrastructuri

Lucrările au început în aprilie 2024, iar construcția liniei s-a încheiat în noiembrie 2025. Stația de la Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026, după mai multe amânări ale punerii în funcțiune.

Costul total indicat este de aproximativ 61 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane pentru construcția liniei, printr-un împrumut al Băncii Mondiale. Capacitatea de peste 50% din consum este un indicator tehnic important, dar nu arată singură energia care va circula efectiv prin rețea.

Pentru utilizarea completă sunt relevante producția disponibilă în România și Europa, interconexiunile regionale, regulile comerciale și cererea din Republica Moldova. Linia nu elimină necesitatea investițiilor în producție, distribuție și alte segmente ale rețelei.

Prin urmare, noua infrastructură oferă o rută suplimentară și reduce dependența de tranzitul transnistrean. Ea nu transformă automat sistemul într-unul complet imun la crize externe.

Linia Vulcănești–Chișinău schimbă poziția Moldovei în raport cu furnizorii și rutele de transport. Beneficiul imediat este reducerea riscului de întrerupere și creșterea flexibilității la import. Efectul asupra facturilor va depinde însă de prețurile regionale, de disponibilitatea energiei și de modul în care infrastructura va fi utilizată.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate