Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit în Sistemul Energetic Național după o pauză de aproape trei luni. Repornirea Reactorului 1 aduce un plus de producție internă și reduce presiunea asupra rețelei, însă nu înseamnă automat facturi mai mici pentru consumatori. Explicația ține de diferența dintre energia produsă într-un anumit moment și costul final al electricității, care este influențat de consum, importuri, contracte și condițiile pieței.
Ciprian Cherciu, expert în energie, a declarat pentru Digi24 că revenirea unității scade mai ales probabilitatea unor întreruperi controlate ale furnizării. În opinia sa, România continuă să se afle în deficit și importă electricitate în cea mai mare parte a intervalelor dintr-o zi.
Un reactor nuclear asigură o producție relativ constantă, astfel că energia sa poate susține echilibrul sistemului atunci când sursele variabile nu acoperă cererea. Cherciu a estimat că un reactor reprezintă aproximativ 10% din consumul României.
Această capacitate suplimentară nu creează însă un excedent permanent. Expertul a indicat că România continua să importe, în momentul declarațiilor, aproximativ 2.000 MW. Prin urmare, energia nucleară revenită în funcțiune limitează adâncirea deficitului, dar nu îl elimină.
În termeni economici, efectul imediat poate fi o presiune mai mică asupra achizițiilor externe și asupra riscului de scumpiri suplimentare. Nu rezultă însă de aici că prețul plătit de gospodării scade în aceeași proporție. Factura include mai multe componente, iar producția unui singur reactor este doar una dintre variabile.
Cherciu a susținut că România s-a apropiat de limita teoretică de import într-un moment din octombrie. El a indicat un nivel de aproximativ 3.400-3.500 MW, în condițiile unei capacități totale estimate la circa 4.000 MW.
Aceste valori sunt observațiile expertului și ar necesita verificare prin datele operatorilor de transport și ale pieței. Ele ilustrează totuși vulnerabilitatea sistemului: dacă cererea crește, iar producția internă rămâne insuficientă, marja disponibilă pentru importuri se poate reduce rapid.
Perioadele reci pot amplifica problema, deoarece încălzirea și consumul industrial apasă suplimentar asupra rețelei. Într-un astfel de scenariu, reactorul repornit oferă un tampon important, dar nu reprezintă o soluție completă pentru securitatea energetică.
În analiza sa, Ciprian Cherciu a legat deficitul actual de un proces mai amplu de electrificare. Transporturile, încălzirea și industria ar putea utiliza tot mai multă energie electrică, ceea ce ar majora cererea în anii următori.
România dispune, potrivit expertului, de resurse pentru a-și crește producția: energie nucleară, hidroenergie, energie eoliană și solară. Problema este că aceste capacități nu sunt dezvoltate sau disponibile suficient de repede pentru a acoperi simultan consumul curent și cererea nouă.
De aceea, repornirea Reactorului 1 trebuie privită ca o îmbunătățire a echilibrului energetic, nu ca o reducere directă a facturii. Evoluția consumului, disponibilitatea celorlalte unități, capacitatea de import și regulile de pe piața energiei rămân elemente decisive.
Revenirea Reactorului 1 este importantă pentru echilibrul sistemului, dar nu rezolvă singură deficitul de energie al României. Facturile vor depinde în continuare de producția totală, consum, importuri și mecanismele de formare a prețului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
