Crearea de locuri de muncă pentru tineri este prioritatea cel mai des menționată pentru următoarele șase luni ale Guvernului Niculescu, potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de Digi24. Opțiunea a fost aleasă de 23,9% dintre participanți, înaintea reducerii inflației și a costului vieții, cu 19,2%, respectiv a majorării veniturilor, cu 16,4%. Prin urmare, rezultatul descrie o percepție publică, nu o evaluare directă a pieței muncii.
Conform datelor Eurostat pentru 2024, rata anuală a șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani din România a fost de aproximativ 24%. Rata generală a șomajului s-a situat considerabil mai jos, ceea ce evidențiază dificultățile tranziției de la educație la activitate profesională.
Totuși, indicatorul trebuie citit cu atenție. El include persoanele active care nu lucrează, caută un loc de muncă și pot începe activitatea, dar nu îi cuprinde, de regulă, pe elevii și studenții care nu caută angajare. Așadar, rata șomajului nu este echivalentă cu proporția tuturor tinerilor fără serviciu.
Percepția problemei diferă și în funcție de profilul respondenților. Locurile de muncă pentru tineri au fost indicate de 44% dintre persoanele cu educație primară, față de 8% dintre cele cu studii superioare. În mediul rural, procentul a ajuns la 30%, comparativ cu 10% în București.
O intrare întârziată pe piața muncii poate încetini formarea unor competențe, mai ales în domeniile unde practica are un rol important. În același timp, o perioadă lungă fără activitate poate reduce contactul cu cerințele angajatorilor și poate face mai dificilă construirea unui traseu profesional stabil.
Primul loc de muncă aduce mai mult decât un venit. El poate oferi deprinderi, contacte profesionale și informații despre productivitatea unei persoane, cu posibile efecte asupra veniturilor ulterioare. Cu toate acestea, impactul diferă în funcție de educație, regiune, domeniu și evoluția economiei, iar datele agregate nu stabilesc automat o relație cauzală pentru fiecare tânăr.
De aceea, explicațiile care atribuie lipsa angajării unei presupuse dezinteresări față de muncă sunt insuficiente. Studiile pot reprezenta o investiție în competențe, în timp ce salariile mici, nepotrivirea calificărilor, transportul dificil sau oferta redusă local pot limita accesul la un post. Pe de altă parte, fără practică ori o tranziție către muncă, competențele se pot uza, iar distanța față de angajatori poate crește.
Barometrul INSCOP a fost realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 de persoane, prin metode CATI și CAWI. Eroarea maximă admisă este de plus sau minus 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Aceste limite indică precizia estimării, nu rezultatele concrete ale unor măsuri guvernamentale.
În același timp, 25,2% dintre participanți au anticipat o îmbunătățire a economiei în următoarele șase luni, iar 30,5% au prevăzut o înrăutățire. În acest context, locurile de muncă pentru tineri sunt asociate cu siguranța familiilor, veniturile viitoare și încrederea în economie.
Sondajul indică o prioritate politică, în timp ce statisticile oficiale descriu o vulnerabilitate structurală. Soluțiile ar trebui să apropie educația de practică, primul loc de muncă de formarea continuă și sprijinul public de rezultate măsurabile.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
