Datele Eurostat indică o situație distinctă pentru România în statisticile privind condițiile de locuire ale tinerilor. În 2025, 60,4% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării considerate supraaglomerate, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Nivelul este de peste două ori mai mare decât media europeană, de 26,9%.

Informațiile au fost prezentate de Digi24 pe baza datelor publicate de Eurostat. Clasamentul este urmat de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%. La cealaltă extremă se află Cipru, unde rata pentru tineri a fost de 3,5%, urmat de Irlanda, cu 7,4%, și Malta, cu 7,7%.

Cum se calculează rata de supraaglomerare

Indicatorul Eurostat nu se bazează exclusiv pe numărul de persoane dintr-o locuință. Calculul ia în considerare și numărul camerelor, vârsta membrilor gospodăriei și relațiile dintre aceștia.

Potrivit metodologiei prezentate în materialul Digi24, o gospodărie este considerată supraaglomerată atunci când nu dispune de cel puțin o cameră pentru întreaga gospodărie, de câte o cameră pentru fiecare cuplu și de câte o cameră pentru fiecare adult care locuiește singur.

Regulile includ și situații privind copiii și adolescenții. Este prevăzută câte o cameră pentru perechi de tineri de același sex cu vârste între 12 și 17 ani, pentru adolescenții care nu se încadrează în această categorie și pentru perechi de copii sub 12 ani.

Diferența dintre tineri și populația totală

La nivelul Uniunii Europene, rata de supraaglomerare a tinerilor a fost cu 10,1 puncte procentuale peste cea calculată pentru întreaga populație. Indicatorii au fost de 26,9%, respectiv 16,8%.

În România, diferența a fost considerabil mai mare. Dacă în cazul tinerilor rata a ajuns la 60,4%, pentru populația totală indicatorul a fost de 40,4%, rezultând un ecart de 20 de puncte procentuale.

România, Bulgaria și Grecia au fost singurele state membre în care diferența dintre cele două categorii a atins cel puțin 20 de puncte procentuale. În Bulgaria, valorile au fost de 52,8% pentru tineri și 32,5% pentru populația totală, iar în Grecia de 48,4%, respectiv 28,3%.

Statisticile arată și o scădere a ratei odată cu înaintarea în vârstă. În 2025, indicatorul a fost de 30,1% pentru grupa 15-19 ani, de 28,7% pentru persoanele între 20 și 24 de ani și de 21,8% pentru categoria 25-29 de ani.

Datele Eurostat descriu o diferență importantă între tinerii din România și media europeană, dar indicatorul trebuie interpretat în limitele metodologiei sale. El măsoară raportul dintre membrii gospodăriei și spațiul disponibil, fără să explice singur cauzele sau toate dimensiunile condițiilor de locuire.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.