Deși promiteau echilibru bugetar și reforme reale, liberalii par să fi ales calea clasică: taxe mai mari, în locul eficienței. România intră într-o nouă etapă de instabilitate fiscală, cu povara transferată din nou pe umerii contribuabililor.

Într-un climat economic deja fragil, declarația președintelui interimar al PNL, Ilie Bolojan, conform căreia „este foarte puțin probabil să poată fi evitată creșterea taxelor și impozitelor”, reprezintă mai mult decât o schimbare de discurs: este o confirmare a eșecului fiscal și administrativ al statului român.

În fața unui deficit exploziv, a angajamentelor externe neonorate și a unei absorbții slabe de fonduri europene, guvernarea actuală pare să fi renunțat definitiv la orice plan coerent de reformare reală a aparatului bugetar. Măsurile anunțate nu sunt decât o nouă formă de austeritate mascată, care lovește din nou clasa de mijloc, micii antreprenori și angajații activi.

Taxe în loc de reforme: o alegere periculoasă

Deși Bolojan vorbește despre un „pachet de măsuri” care va conține și „reduceri de cheltuieli”, realitatea este că nu a fost prezentată nicio strategie clară de restructurare a aparatului public, de eliminare a sinecurilor sau de plafonare a pensiilor speciale.

Singura măsură concretă discutată: creșterea bazei de contributori, inclusiv prin taxarea suplimentară a pensionarilor cu venituri mari. Totul ambalat sub pretextul „corectitudinii sociale” – un argument clasic al guvernelor care nu reușesc să își taie propriile privilegii.

Context economic critic: încotro se îndreaptă România

• Deficit bugetar excesiv: În ciuda avertismentelor repetate ale Comisiei Europene, guvernele succesive au evitat să reducă semnificativ cheltuielile, acumulând dezechilibre structurale periculoase.
• Evaziune fiscală necontrolată: În timp ce ANAF și Antifrauda sunt invocate în discursuri, rezultatele reale întârzie. Colectarea TVA rămâne printre cele mai slabe din UE.
• Subfinanțarea cronica a sistemului de sănătate: Folosit acum ca justificare pentru taxe suplimentare, problema finanțării sănătății este veche și ignorată, iar soluția nu poate fi doar împovărarea celor care încă mai produc în România.

Efectele așteptate: stagnare, inflație și migrație fiscală

Noile taxe și impozite anunțate într-un mod ambiguu vor genera, aproape sigur, efecte adverse în lanț:

• Descurajarea investițiilor mici și mijlocii, în special în mediul rural și urban mic.
• Creșterea inflației, prin transferul costurilor fiscale în prețurile de consum.
• Migrarea fiscală a capitalului, prin mutarea activităților către regimuri mai prietenoase din regiune (Ungaria, Bulgaria, Cipru).
• Scăderea încrederii în guvern, ceea ce va afecta piețele financiare și randamentele titlurilor de stat.

România plătește prețul amânărilor și populismului

Declarațiile lui Ilie Bolojan nu sunt un semnal de „reformă”, ci un semn clar de capitulare fiscală. În loc să fie începutul unei epoci de eficiență bugetară, pachetul liberal de măsuri anunță doar o nouă etapă de presiune pe contribuabili și pe economie.

România nu poate merge mai departe cu un sistem care cere tot mai mult, dar oferă tot mai puțin. Până când statul nu va începe cu adevărat să se reformeze din interior, orice nouă taxă va fi doar o altă povară, nu o soluție.