

România aruncă în fiecare an peste 3,4 milioane de tone de alimente, potrivit estimărilor recente, o cantitate care reflectă nu doar un dezechilibru în consum, ci și pierderi economice semnificative.
Din punct de vedere economic, risipa alimentară înseamnă bani pierduți pe întreg lanțul – de la producători și procesatori, până la comercianți și consumatori. Practic, resursele investite în producție, transport și depozitare se pierd fără a genera valoare. În același timp, gospodăriile sunt afectate direct, deoarece o parte din bugetul alocat alimentelor ajunge la gunoi.
Impactul asupra mediului este la fel de grav. Alimentele aruncate contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special metan, rezultat din descompunerea deșeurilor organice. În plus, risipa înseamnă și consum inutil de apă, energie și terenuri agricole – resurse deja limitate.
Fenomenul este alimentat de mai mulți factori: cumpărături excesive, lipsa planificării, standarde comerciale stricte privind aspectul produselor și o educație redusă în ceea ce privește consumul responsabil.
Specialiștii atrag atenția că reducerea risipei alimentare ar putea aduce beneficii importante: economii la nivelul gospodăriilor, scăderea presiunii asupra mediului și o utilizare mai eficientă a resurselor.
Într-un context economic în care prețurile alimentelor rămân ridicate, combaterea risipei nu mai este doar o alegere, ci o necesitate.








