România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din ediția recentă a clasamentului mondial al competitivității economice, coborând cu 12 poziții față de anul precedent. Evoluția reflectă dificultățile cu care se confruntă economia românească într-un context marcat de deficite ridicate, investiții insuficiente în infrastructură, productivitate redusă și presiuni asupra mediului de afaceri.
Clasamentul analizează zeci de indicatori economici și instituționali, printre care performanța economică, eficiența administrației publice, eficiența mediului de afaceri și calitatea infrastructurii. Scăderea României indică faptul că alte state au reușit să avanseze mai rapid în ceea ce privește reformele economice, digitalizarea și atragerea investițiilor.
La nivel european, cea mai competitivă economie este Switzerland, care ocupă și una dintre primele poziții la nivel mondial. Țara este apreciată pentru stabilitatea instituțională, nivelul ridicat al inovației, infrastructura performantă, sistemul educațional eficient și mediul favorabil investițiilor. Economia elvețiană continuă să atragă capital și forță de muncă înalt calificată, menținându-și avantajul competitiv în sectoare precum industria farmaceutică, tehnologia și serviciile financiare.
Specialiștii atrag atenția că pierderea competitivității poate afecta pe termen lung capacitatea României de a atrage investiții străine, de a crea locuri de muncă bine plătite și de a susține creșterea economică. În lipsa unor reforme consistente în administrație, educație, infrastructură și fiscalitate, decalajul față de economiile dezvoltate ale Europei riscă să se adâncească.
Pentru mediul de afaceri, competitivitatea unei economii reprezintă un indicator esențial, deoarece influențează costurile de operare, predictibilitatea legislativă, accesul la finanțare și capacitatea companiilor de a se dezvolta pe piețele internaționale. Scăderea României în acest clasament reprezintă un semnal de alarmă privind necesitatea accelerării reformelor economice și administrative.
