Cum s-a redus deficitul bugetar la 2,89% din PIB în primele opt luni
Deficitul bugetar al României a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni din 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Veniturile au crescut mai rapid decât…
Datele INS pentru primul trimestru din 2026 indică o creștere puternică a taxelor plătite de gospodării, în timp ce veniturile au avansat mai lent. Consumul pentru îmbrăcăminte, recreere și cultură s-a redus, însă comparația trimestrială este influențată de plata impozitelor locale și de bonificațiile acordate pentru achitarea anticipată. Astfel, cifrele descriu o presiune reală asupra bugetelor, dar nu pot fi interpretate separat de calendarul fiscal.
Potrivit datelor INS prezentate de HotNews, o gospodărie a plătit în medie cu aproximativ 260 de lei mai mult sub formă de impozite, contribuții și taxe decât în perioada comparată, în timp ce salariile au adus circa 100 de lei în plus. Diferența a redus spațiul disponibil pentru consumul discreționar.
În termeni reali, ajustați cu inflația, venitul pe persoană a fost cu aproximativ 3% mai mic în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Prin urmare, venitul real a scăzut, chiar dacă unele venituri nominale au crescut.
Ponderea impozitelor, contribuțiilor și taxelor în cheltuielile totale ale gospodăriilor a urcat de la 32,6% la 37,1%. Raportarea acestor plăți la salariile brute indică, de asemenea, o creștere, de la 42% la 44,5%.
Cea mai plauzibilă explicație pentru saltul din primul trimestru este calendarul impozitelor locale, nu neapărat o creștere uniformă a poverii fiscale în fiecare lună. Prima tranșă pentru clădiri, terenuri și autovehicule a fost scadentă la 31 martie 2026, iar achitarea integrală până la acel termen putea aduce o bonificație de până la 10%.
În acest mecanism, gospodăriile care au plătit anticipat impozitele pentru întregul an concentrează o cheltuială într-un singur trimestru. Sursa citată leagă această evoluție și de majorările aplicate în 2026, menționând, pe baza informațiilor unei administrații locale, creșteri de 108–160% pentru apartamente și de 60–70% pentru case, în raport cu 2025.
În același timp, cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze au crescut cu 11%, până la 943 de lei, reprezentând 20,3% din consum, față de 16,9% în trimestrul anterior. Îmbrăcămintea a consemnat o scădere de 28%, iar recreerea și cultura una de 30%.
Datele pentru gospodăriile conduse de pensionari arată o presiune distinctă. Venitul pe persoană a rămas aproape neschimbat, la 3.153 de lei, în timp ce cheltuielile totale au scăzut cu 3,8%.
Taxele plătite pe persoană au crescut însă de la aproximativ 368 la 455 de lei, potrivit sursei. Într-un buget fix, majorarea sumelor alocate taxelor și utilităților lasă mai puține resurse pentru bunuri și alte categorii de consum.
Datele INS indică o presiune clară asupra bugetelor familiale, însă amplitudinea creșterii taxelor în primul trimestru trebuie citită prin prisma calendarului de plată. Pentru a evalua efectul permanent asupra nivelului de trai, sunt necesare comparații anuale și serii mai lungi, nu doar o fotografie trimestrială.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
