Relațiile economice dintre România și Republica Moldova au potențial pentru o dezvoltare mai rapidă, consideră Anca Dragu. Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei spune că investițiile românești cresc, însă nivelul lor este încă redus. Tema este ridicată în discuții cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional. Această situație sugerează o diferență între apropierea politică a celor două state și intensitatea legăturilor de capital.
Anca Dragu a prezentat această evaluare la lansarea unui volum organizat la Banca Națională a României, potrivit informațiilor publicate de HotNews. Ea a arătat că oficialii europeni și reprezentanții FMI întreabă de ce prezența capitalului românesc în Republica Moldova este atât de redusă.
Guvernatoarea nu a oferit o explicație definitivă pentru această situație. A precizat însă că investițiile au început să crească și a menționat participarea numeroasă a oamenilor de afaceri la un eveniment organizat la Chișinău de autorități și Agenția de Investiții.
Declarația nu include valori privind stocul investițiilor, ritmul anual de creștere sau repartizarea lor pe sectoare. Prin urmare, aprecierea privind insuficiența rămâne una calitativă și nu poate fi transformată într-o comparație statistică detaliată.
Dragu consideră că sectorul energetic poate sprijini competitivitatea României și relațiile economice dintre cele două țări. Ea a făcut referire la importanța costurilor energiei pentru revenirea economiei americane după criza din 2008-2009.
Guvernatoarea a indicat necesitatea accelerării investițiilor în întregul lanț energetic. Perspectiva include producția, transportul și distribuția.
Accentul pus pe distribuție arată că avantajul competitiv nu depinde doar de existența resurselor. Contează și infrastructura care le face accesibile companiilor și consumatorilor.
Pentru relațiile economice România-Moldova, energia poate deveni un domeniu cu efecte asupra investițiilor, infrastructurii și rezilienței piețelor. Declarația nu precizează însă proiecte, termene sau mecanisme de finanțare.
Un alt punct al analizei privește schimbarea profilului competitiv al României. În opinia Ancăi Dragu, țara începe să piardă avantajul avut în IT, susținut inclusiv prin facilități fiscale.
În acest context, inteligența artificială și securitatea cibernetică sunt prezentate drept posibile direcții de dezvoltare. Aceste domenii ar putea atrage capital și proiecte cu valoare adăugată mai mare.
Valorificarea lor presupune consolidarea competențelor, a infrastructurii și a ecosistemului de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare, declarația indică direcții posibile, nu un plan de investiții deja conturat.
Astfel, investițiile românești în Republica Moldova apar într-o fază de creștere, dar cu o amploare încă sub așteptări. Mesajul Ancăi Dragu pune în evidență atât apropierea dintre cele două economii, cât și limitele transformării acesteia în proiecte de capital consistente.
Relația bilaterală are premise favorabile, însă datele disponibile nu permit măsurarea exactă a decalajului față de potențial. Energia, securitatea cibernetică și inteligența artificială pot susține competitivitatea, dacă devin priorități concrete pentru companii și investiții.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
