Daniel Dăianu estimează că Standard & Poor’s nu va retrograda România, însă această eventuală decizie nu ar elimina vulnerabilitățile economice. În informațiile disponibile înaintea verdictului agenției, președintele Consiliului Fiscal a indicat instabilitatea politică, întârzierile bugetare, deficitul extern și dependența de finanțarea internațională drept principalele riscuri. Pentru piețe, diferența dintre evitarea unei retrogradări și îmbunătățirea perspectivei României este esențială: primul scenariu previne un șoc, dar nu rezolvă dezechilibrele care apasă asupra finanțării și cursului valutar.
Potrivit declarațiilor preluate de Digi24, Dăianu consideră că reducerea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB către aproximativ 6% reprezintă un progres important. Totuși, el leagă evaluarea viitoare a țării de capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală.
Un rating suveran stabil poate limita deteriorarea condițiilor de împrumut, dar nu înseamnă automat că investitorii percep România ca fiind lipsită de riscuri. Randamentele cerute statului reflectă și incertitudinea privind politicile viitoare, calendarul reformelor și sustenabilitatea bugetului.
În acest context, rectificarea bugetară și proiectul pentru 2027 devin repere importante. Dăianu susține că un guvern cu puteri depline trebuie să clarifice alocările pentru anul în curs și să prezinte Parlamentului un buget credibil, care să confirme continuitatea măsurilor de reducere a deficitului.
Problema nu se limitează la deficitul bugetar. România are și un deficit de cont curent ridicat, iar finanțarea acestui dezechilibru depinde într-o măsură semnificativă de capitalul extern. Când fluxurile de finanțare devin mai prudente, presiunea se poate transmite rapid în piața valutară.
Dăianu a explicat că leul este vulnerabil atât la incertitudinile internaționale, cât și la criza politică internă. Piețele emergente pot pierde capital atunci când dobânzile globale cresc, însă instabilitatea locală adaugă un risc suplimentar pentru investitori.
Potrivit economistului, încheierea PNRR reduce una dintre sursele importante de finanțare, în timp ce fondurile structurale și de coeziune rămân condiționate de respectarea unor cerințe. O eventuală scumpire a energiei ar putea accentua dezechilibrul extern, deoarece importurile mai costisitoare apasă asupra balanței comerciale.
O retrogradare oficială în categoria speculativă ar putea îngreuna accesul statului la finanțare și refinanțare, susține Dăianu. Costurile mai mari ar alimenta necesarul bugetar, iar acest mecanism ar putea crea o spirală dificil de inversat.
Faptul că România ar evita un asemenea verdict ar elimina scenariul imediat cel mai sever, dar nu ar înlătura cauzele presiunii. Deficitele rămân mari, guvernarea este fragilă, iar contextul internațional poate menține dobânzile și costurile de finanțare la niveluri ridicate.
În plus, agențiile de rating urmăresc perspectiva, nu doar fotografia unei singure corecții. Un guvern stabil ar trebui să demonstreze că ajustarea fiscală continuă, că reformele nu sunt amânate și că eventualele măsuri populare din anii electorali nu inversează rezultatele obținute.
Evitarea unei retrogradări S&P ar oferi României timp, nu o soluție. Stabilizarea finanțării și a cursului depinde de un guvern funcțional, de un buget credibil și de continuarea reducerii deficitelor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
