România a acumulat un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pentru fiecare 100 de euro încasați din exporturi, importurile au costat aproximativ 134 de euro. Raportul indică un dezechilibru important, însă nu trebuie interpretat ca o pierdere contabilă simplă. Contează atât valoarea schimburilor, cât și structura produselor cumpărate și vândute peste graniță.
Exporturile României au ajuns la 65,82 miliarde de euro în perioada analizată, cu 4% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, importurile au totalizat 88,27 miliarde de euro, în creștere cu 3,4%.
La prima vedere, diferența dintre ritmurile procentuale poate părea favorabilă exporturilor. Totuși, procentele se aplică unor baze foarte diferite. O majorare de 3,4% a unei valori de aproape 88 de miliarde de euro adaugă mai mulți bani decât o creștere de 4% calculată la 65,82 miliarde.
Prin urmare, deficitul s-a mărit cu 307 milioane de euro față de primele opt luni din 2025, chiar dacă exporturile au avansat procentual mai rapid. Acesta este mecanismul aritmetic care explică aparenta contradicție dintre procente și rezultatul final.
Datele lunare arată că problema nu s-a limitat la evoluția cumulată. În august, exporturile au însumat 7,55 miliarde de euro, în creștere cu 11,6%, în timp ce importurile au urcat cu 13,7%, până la 10,69 miliarde de euro.
Deficitul comercial al lunii a fost de 3,14 miliarde de euro, cu aproximativ 590 de milioane de euro peste nivelul consemnat în august 2025. Astfel, o lună bună pentru exportatori nu a îmbunătățit balanța, deoarece cumpărăturile externe au crescut mai rapid.
Structura comerțului exterior indică o vulnerabilitate care depășește consumul populației. La produse chimice și derivate, România a exportat 3,85 miliarde de euro și a importat 13,28 miliarde, rezultând un deficit de aproximativ 9,43 miliarde.
Alte dezechilibre importante apar la mărfurile manufacturate clasificate după materia primă, unde deficitul a fost de 4,74 miliarde de euro, și la combustibili și produse derivate, cu 3,75 miliarde. Împreună, aceste categorii explică aproape 80% din deficitul comercial total.
În același timp, o parte dintre importuri este folosită de companiile românești pentru producție. Mașinile și echipamentele de transport au reprezentat 45,5% din exporturi, dar și 36,6% din importuri. De aceea, reducerea importurilor nu ar fi automat un semn pozitiv dacă ar reflecta scăderea producției sau a investițiilor.
Uniunea Europeană a absorbit 71,6% din exporturile României și a furnizat 72,5% din importuri. În relația cu statele membre, deficitul a ajuns la 16,87 miliarde de euro, aproximativ trei sferturi din total, în timp ce schimburile cu țările din afara Uniunii au generat un deficit de 5,58 miliarde.
Un deficit comercial persistent contribuie la dezechilibrul extern și poate mări nevoia de finanțare a economiei. Totuși, el nu determină automat deprecierea leului. Cursul este influențat și de fluxurile de capital, politica monetară, costurile de finanțare și celelalte componente ale balanței de plăți.
În concluzie, raportul de 134 de euro pe importuri pentru fiecare 100 de euro exportați descrie un dezechilibru, nu întreaga stare a economiei. România poate exporta mai mult, însă reducerea vulnerabilității externe depinde de valoarea adăugată creată local și de capacitatea de a produce competitiv o parte mai mare din ceea ce importă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
