Noua lege a salarizării este prevăzută în programul Guvernului pentru 2027, dar calendarul nu înseamnă automat majorări pentru angajații din sectorul public. Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că adoptarea actului normativ trebuie corelată cu rectificarea bugetară, pregătirea bugetului pentru anul viitor și controlul deficitului.
În acest context, proiecțiile oficiale privind salariile bugetarilor oferă un reper financiar, dar nu reprezintă promisiuni ferme de politică salarială.
Ministrul Muncii a declarat, într-o emisiune Digi24, că legea salarizării unitare nu poate fi adoptată într-un interval de una sau două luni. Guvernul are, în perioada următoare, priorități precum rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027.
Aceste etape nu presupun doar înscrierea unor sume în documentele bugetare. Executivul trebuie să decidă și asupra unor măsuri cu impact direct asupra cheltuielilor publice, de la indexarea pensiilor și alocațiilor până la alte beneficii sociale.
Pe agenda ministerului se află și măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Florin Manole a indicat că există mai multe probleme urgente. Acest context limitează posibilitatea ca noua legislație salarială să devină o prioritate imediată.
Termenul avansat de Guvern pentru adoptarea legii este anul 2027, fără stabilirea unei luni precise. Ministrul a prezentat două scenarii: actul normativ ar putea fi adoptat în cursul anului și aplicat din 2028 sau ar putea intra în vigoare mai devreme, dacă o rectificare bugetară ar asigura resurse pentru a doua parte a lui 2027.
Documentația bugetară indicată de ministru prevede cheltuieli cu salariile de 166 de miliarde de lei în 2026 și de 174 de miliarde de lei în 2027. Diferența poate sugera o evoluție a anvelopei de personal, însă nu stabilește nivelul viitoarelor salarii.
Oficialul a subliniat că aceste cifre sunt estimări publice și oficiale, nu angajamente privind majorarea cheltuielilor cu personalul bugetar. Valoarea efectivă depinde de deciziile adoptate ulterior și de capacitatea statului de a le finanța.
Printre constrângerile menționate se află angajamentele României față de Comisia Europeană, regulile fiscale și obiectivul de a menține deficitul bugetar sub control. În consecință, orice reformă salarială trebuie analizată împreună cu evoluția veniturilor, cheltuielile pentru pensii și celelalte obligații ale bugetului.
Finanțarea europeană adaugă presiune asupra calendarului. Întrebat dacă întârzierea legii ar putea afecta plata celor 700 de milioane de euro asociate unui jalon din PNRR, ministrul a răspuns că proiectul nu poate fi prioritar în următoarele luni.
Prin urmare, o proiecție bugetară nu trebuie confundată cu o decizie privind salariile bugetarilor. Majorările sau schimbările de grilă vor depinde de forma finală a legii, de momentul aplicării și de resursele aprobate efectiv prin buget sau rectificare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
