Execuția bugetară la nouă luni arată un deficit mai redus, pe fondul veniturilor în creștere și al unui ritm mai lent al cheltuielilor. Totuși, presiunile asupra finanțelor publice rămân semnificative. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică fondurile PNRR, costul datoriei și angajamentele deja asumate printre principalele riscuri. Prin urmare, bugetul pentru 2027 va trebui fundamentat pe venituri certe și cheltuieli sustenabile.
La sfârșitul lunii septembrie, deficitul bugetar a fost de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB. Cu un an înainte, valoarea ajunsese la 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,31% din PIB.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, veniturile statului au urcat cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei. În schimb, cheltuielile au crescut cu 5,5%. Ministrul leagă evoluția de colectarea mai bună și de măsurile fiscale aplicate.
Investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în primele nouă luni din 2025. Peste 70% dintre aceste investiții au fost finanțate prin fonduri europene, ceea ce a redus presiunea directă asupra bugetului național.
O incertitudine importantă privește fondurile PNRR. România a primit până acum 13,27 miliarde de euro și mai are de încasat 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6.
Totuși, sumele aprobate sau solicitate nu sunt identice cu banii virați efectiv. Dacă unele finanțări nu vor fi validate, bugetul național ar putea acoperi cheltuieli realizate pentru proiecte planificate cu sprijin european.
Riscul este mai pronunțat în cazul granturilor. Neîncasarea unor tranșe ar reduce veniturile disponibile, deși obligațiile asumate ar rămâne. În consecință, Ministerul Finanțelor a cerut instituțiilor date despre stadiul proiectelor, plățile restante și sursele de finanțare certe.
Presiunea vine și din costul datoriei publice. În primele nouă luni, statul a plătit dobânzi de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025.
La această cheltuială se adaugă titluri executorii de peste 13 miliarde de lei, scadente în 2026, necesarul de finanțare pentru sănătate, decontările aferente schemelor de compensare a energiei și contractele de investiții în derulare.
Aceste obligații restrâng posibilitatea introducerii unor cheltuieli permanente fără venituri stabile. În plus, ministrul avertizează că derapajele fiscale pot afecta ratingul suveran și pot majora costurile de împrumut pentru stat și companii.
Alexandru Nazare consideră că 2027 va fi un an al ajustării fiscale, nu al majorărilor spectaculoase de bugete. Construcția bugetară trebuie să respecte traiectoria convenită cu Comisia Europeană și să includă cheltuielile permanente, investițiile contractate, eventualele indexări și angajamentele de apărare prin programul SAFE.
Astfel, execuția bugetară la nouă luni oferă un semnal favorabil, dar nu justifică relaxarea disciplinei fiscale. Pentru 2027, fondurile PNRR trebuie evaluate prin prisma încasării efective, iar dobânzile și obligațiile deja asumate trebuie incluse în calculul resurselor disponibile.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
