Un fermier de 29 de ani din comuna Livada, județul Arad, construiește o afacere de familie în jurul oilor Lacaune, al procesării laptelui și al energiei solare. Modelul de fermă integrată urmărește să obțină mai multă valoare dintr-un efectiv redus, prin selecție genetică, produse lactate vândute direct și investiții în capacitate fotovoltaică. Potrivit declarațiilor sale pentru AGERPRES, afacerea a fost finanțată din resurse proprii, iar profitul este reinvestit în dezvoltarea fermei.
Alex Culda a început activitatea zootehnică după ce a descoperit rasa franceză Lacaune. Primele animale au fost cumpărate din Austria, iar efectivul a pornit de la 25 de oi și un berbec.
În prezent, fermierul gestionează aproximativ 60 de oi Lacaune și spune că urmărește performanța individuală, nu extinderea efectivului cu orice preț. Astfel, selecția genetică devine un instrument economic: animalele cu rezultate bune la producție și reproducție sunt păstrate, în timp ce exemplarele mai puțin potrivite sunt eliminate din schema de dezvoltare.
Fermierul compară rasa Lacaune cu Țurcana și afirmă că aceasta poate oferi un volum zilnic de lapte semnificativ mai mare. Cifrele menționate îi aparțin lui Alex Culda și nu sunt confirmate independent în materialul consultat.
O parte importantă a modelului de afaceri este procesarea laptelui în propria unitate. Împreună cu mama sa, Delia, fermierul produce aproximativ 20 de sortimente, de la caș și brânzeturi până la iaurturi și creme tartinabile.
Din perspectivă economică, transformarea materiei prime în produse finite poate păstra în fermă o parte mai mare din valoarea lanțului alimentar. În acest fel, exploatația depinde mai puțin de prețul oferit de un procesator, își construiește propriul portofoliu și intră direct în relație cu consumatorul.
Vânzările au început local, prin recomandări, iar ulterior au fost susținute de rețelele sociale. Produsele sunt livrate clienților din județ; în plus, într-o localitate apropiată funcționează o căsuță cu autoservire, unde lactatele sunt achitate într-un sistem bazat pe încredere.
Ferma se întinde pe șapte hectare și, potrivit fermierului, a fost construită fără credite bancare. Investițiile au fost făcute din resursele familiei și din profit reinvestit în echipamente și infrastructură.
În acest context, cheltuielile cu utilitățile l-au determinat să instaleze o centrală fotovoltaică dotată cu baterii de stocare. Energia este folosită pentru echipamentele de muls, tancurile de răcire și camerele frigorifice în care sunt maturate brânzeturile.
Alex Culda afirmă că, în zilele însorite, producția solară acoperă integral necesarul fermei. Această afirmație și efectul investiției asupra costurilor trebuie atribuite fermierului, deoarece sursa nu prezintă date contabile sau măsurători independente.
Modelul are însă și limite operaționale. Programul începe dimineața devreme și combină îngrijirea animalelor, mulsul, procesarea, livrările și administrarea afacerii. De asemenea, fermierul reclamă birocrația, accesul dificil la sprijin și faptul că schemele bazate pe numărul de animale pot dezavantaja exploatațiile mici, dar productive.
Experiența prezentată de Alex Culda arată cum o exploatație de familie poate combina productivitatea, procesarea și controlul costurilor într-un model coerent. Totuși, rezultatele privind producția, cheltuielile și independența energetică rămân afirmațiile fermierului, nu indicatori verificați independent.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Agrobiznes.ro.
