Invazia rusă a Ucrainei, începută la 24 februarie 2022, a accelerat apropierea dintre Republica Moldova și România și a consolidat orientarea europeană a Chișinăului. Studiul identifică efecte pe cinci direcții — politico-diplomatică, economică, energetică, de apărare și socială — și arată că sprijinul Bucureștiului s-a manifestat prin acorduri, finanțări, cooperare instituțională și măsuri de urgență. Concluzia autoarei este că războiul a intensificat o relație deja privilegiată și a transformat-o într-un instrument important pentru reziliența Republicii Moldova.
Analiza îi aparține Svetlanei Cebotari și poartă titlul original „The relations of the Republic of Moldova – Romania in the context of the conflict in Ukraine”. Lucrarea a fost publicată în revista Moldoscopie, în 2023, și urmărește evoluțiile bilaterale din perioada 2022–2023, pe fondul războiului din Ucraina.
Autoarea combină metoda fenomenologică, metoda istorică și metoda web grafică. Prima este folosită pentru examinarea evenimentelor care au contribuit la accelerarea relațiilor moldo-române, iar metoda istorică susține analiza evoluțiilor politice, economice, energetice și sociale. Componenta web grafică a permis consultarea informațiilor publicate pe site-uri instituționale și în surse online, într-un domeniu în care autoarea observă lipsa unor cercetări complexe dedicate relației bilaterale în contextul conflictului.
Prin urmare, studiul este în principal unul descriptiv și documentar. El reconstituie decizii, vizite, acorduri și forme de sprijin, dar nu testează statistic relația cauzală dintre război și evoluția fiecărui indicator. Datele provin din surse publice, iar unele cifre sunt prezentate prin declarații ale oficialilor sau ale instituțiilor citate.
Pe dimensiunea politico-diplomatică, cercetarea susține că războiul a făcut mai clară direcția geostrategică a Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Obținerea statutului de țară candidată la aderare, la 23 iunie 2022, și vulnerabilitățile provocate de conflict au apropiat cele două guverne. România este prezentată drept principal susținător al parcursului european și al reformelor de la Chișinău.
Un reper este Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România, Germania și Franța la 5 aprilie 2022, la Berlin. De asemenea, vizitele și consultările dintre liderii celor două state au vizat securitatea, energia, transporturile, sănătatea, educația și societatea informațională. În ședința comună a guvernelor de la Chișinău și București, din 23 martie 2023, au fost semnate 13 acorduri și protocoale. Acestea au acoperit, între altele, cooperarea economică, infrastructura, securitatea energetică, transformarea digitală, apărarea, educația, afacerile interne și reforma justiției.
Printre măsurile menționate se află reducerea tarifelor de roaming — de cel puțin zece ori pentru apelurile efectuate și de cel puțin cinci ori pentru internetul utilizat în roaming —, consolidarea podului Galați–Giurgiulești și construirea unui pod rutier între Ungheni și Ungheni. Acordurile au inclus și un ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro, destinat unor proiecte din energie, infrastructură, sănătate, educație și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
În plan economic, studiul indică o creștere a comerțului bilateral cu 1,2 miliarde de dolari în 2022, până la aproximativ 3,6 miliarde de dolari. România este descrisă drept principala piață pentru produsele moldovenești și primul partener comercial european al Republicii Moldova. Potrivit datelor citate, în Republica Moldova activau peste 1.500 de companii cu capital românesc, iar în România erau înregistrate, în ianuarie 2022, 6.686 de companii moldovenești, cu un capital social subscris de 47,11 milioane de euro. Pentru schimburile comerciale sunt menționate exporturi moldovenești de 833 de milioane de dolari și importuri de 829 de milioane de dolari.
Sprijinul financiar a inclus și un grant de 50 de milioane de roni, echivalentul a aproximativ 10 milioane de euro, destinat inclusiv achiziției de gaze naturale și cărbuni și măsurilor de eficiență energetică. În urma bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene din noiembrie 2022, România și companiile sale energetice au contribuit la asigurarea alternativelor pentru Republica Moldova. Studiul notează că energia electrică furnizată din România a reprezentat între 80% și 90% din necesarul Republicii Moldova și evidențiază rolul gazoductului Iași–Chișinău.
Pe dimensiunea apărării, România a oferit 600.000 de dolari pentru consolidarea rezilienței și a capacității de apărare a Republicii Moldova, prin fonduri NATO. În plan social, din ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro au fost transferate aproximativ 25,5 milioane de euro pentru proiecte strategice. Studiul menționează 57 de proiecte din programul „Satul European”, care urmau să îmbunătățească accesul la apă și canalizare pentru peste 95.000 de persoane, precum și dotarea a 135 de instituții de învățământ cu echipamente de laborator. Totodată, erau prevăzute 125 de microbuze și 14 autobuze școlare, inclusiv pentru transportul copiilor cu dizabilități.
România a acordat și ajutor umanitar Republicii Moldova pentru sprijinirea celor peste 100.000 de refugiați din Ucraina. Concluzia lucrării este că războiul a accelerat dialogul moldo-român pe toate dimensiunile analizate și a consolidat orientarea europeană a Republicii Moldova. Totuși, această concluzie trebuie citită în limitele metodologice ale cercetării: analiza se bazează în mare parte pe documente și declarații publice, nu oferă o evaluare independentă a implementării tuturor acordurilor și nu măsoară separat efectul conflictului față de evoluțiile bilaterale anterioare.
Sursa: The relations of the Republic of Moldova – Romania in the context of the conflict in Ukraine
