Sectorul comerțului din Republica Moldova a rămas un pilon important al economiei în perioada 2015-2023, cu ponderi ridicate în numărul de întreprinderi, ocuparea forței de muncă, venituri și rezultate financiare. Analiza arată că comerțul cu amănuntul concentrează cele mai multe întreprinderi și cea mai mare parte a salariaților, în timp ce comerțul cu ridicata generează majoritatea veniturilor și a profitului. În pofida unei evoluții generale ascendente, sectorul este limitat de infrastructura logistică insuficientă, concurența neloială, economia informală și ritmul redus al inovării tehnologice.
Concluziile aparțin Lidiei Maier și Nataliei Vadimovna Vinogradova, autoarele lucrării intitulate „Sectorul comerțului din Republica Moldova: tendințe, provocări și perspective”, publicată în revista Akademos în 2026. Studiul urmărește transformările structurale și economice ale sectorului, problemele care îi afectează competitivitatea și direcțiile de dezvoltare în contextul integrării europene și al transformării digitale.
Cercetarea combină metode cantitative și calitative, precum analiza statistică, comparațiile temporale și examinarea studiilor și rapoartelor de specialitate. Autorii au utilizat date ale Biroului Național de Statistică privind întreprinderile înregistrate oficial, personalul, veniturile din vânzări, rezultatul financiar până la impozitare, profitul net și inovarea. Analiza a vizat sectorul G00 din clasificarea CAEM-2 și cele trei subsectoare ale sale: G45, comerțul cu autovehicule și motociclete, G46, comerțul cu ridicata, și G47, comerțul cu amănuntul.
Interpretarea are însă limite importante. Statisticile nu includ în mod complet persoanele fizice care desfășoară activități independente în comerțul cu amănuntul, astfel încât imaginea antreprenoriatului se bazează pe întreprinderile înregistrate oficial. În plus, datele privind inovarea se referă la comerțul cu ridicata, nu la întregul sector. Comparația cu Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, privită ca una orientativă, deoarece veniturile din vânzări utilizate pentru Republica Moldova nu sunt identice cu indicatorul „valoare adăugată” folosit de Eurostat.
În 2023, în comerț activau 21.142 de întreprinderi, cu 0,9% mai puține decât în anul anterior. Acestea reprezentau 33,1% din totalul întreprinderilor din economia națională, față de 39,7% în 2015. Comerțul cu amănuntul, subsectorul G47, deținea 54% din întreprinderile comerciale, menținându-și poziția dominantă pe parcursul întregii perioade.
Sectorul avea în 2023 un număr mediu de 126.716 salariați, echivalentul a 23,51% din totalul salariaților economiei. După creșterea din anii 2015-2019 și scăderea asociată perioadei pandemice, ocuparea a revenit pe o traiectorie relativ stabilă. Și aici comerțul cu amănuntul era majoritar, cu 52,94% din personalul sectorului.
Veniturile din vânzări au ajuns în 2023 la 636.124,72 milioane de lei, reprezentând 45,53% din totalul veniturilor din vânzări ale economiei naționale. După creșterea din 2015-2021, ponderea s-a diminuat în anii următori. Comerțul cu ridicata a generat 61,26% din veniturile sectorului în 2023, confirmând diferența dintre structura numerică a sectorului și contribuția financiară a subsectoarelor.
Rezultatul financiar până la impozitare a fost de 17.234,52 milioane de lei, adică 37,35% din rezultatul financiar al economiei naționale. Profitul net s-a ridicat la 14.986,04 milioane de lei și a reprezentat 38,08% din totalul național. În ambele cazuri, comerțul cu ridicata a avut o pondere de aproximativ 61% în rezultatele sectorului. Comparativ cu media Uniunii Europene, comerțul are în Republica Moldova o greutate mai mare: în 2022, reprezenta 34,1% din întreprinderi și 23,5% din salariați, față de 18,2%, respectiv 18,4%, în UE. Diferența este și mai pronunțată la veniturile din vânzări sau valoarea adăugată, ceea ce sugerează o economie mai puțin diversificată.
Deși comerțul electronic și tehnologiile digitale au devenit tot mai importante, numărul întreprinderilor inovative din sector a scăzut de la 153 în 2015 la 85 în 2023. În 2023, combinația inovațiilor de produs, proces, organizare și marketing reprezenta 35,3% din totalul inovațiilor, iar inovațiile non-tehnologice ajungeau la 25,9%. Inovațiile tehnologice aveau o pondere redusă, de numai 1-2%, indicând un decalaj față de tendințele de digitalizare observate în Uniunea Europeană.
Autorii identifică mai multe obstacole: infrastructura comercială și logistică insuficient modernizată, costuri ridicate de transport, fragmentarea pieței, deficitul de personal calificat, birocrația și instabilitatea cadrului legislativ. Războiul din Ucraina a perturbat rutele de aprovizionare, iar ocolirea zonelor afectate a majorat, potrivit estimărilor citate în studiu, costurile de transport de trei-patru ori pe ruta nordică și de patru-șapte ori pe rutele prin România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Pandemia, criza energetică, inflația și incertitudinile geopolitice au amplificat presiunile asupra întreprinderilor.
În viziunea studiului, dezvoltarea viitoare presupune modernizarea infrastructurii, accelerarea digitalizării, formarea competențelor digitale și stimularea inovării. Sunt necesare, de asemenea, combaterea economiei informale și a evaziunii fiscale, reducerea birocrației, atragerea investițiilor și alinierea la standardele europene privind calitatea, siguranța și trasabilitatea. Aceste direcții sunt prezentate ca priorități de politică economică, nu ca efecte deja demonstrate ale unor intervenții testate în cadrul cercetării.
Sursa: Sectorul comerțului din Republica Moldova: tendințe, provocări și perspective
