Instabilitatea fiscală a devenit o sursă importantă de incertitudine pentru mediul de afaceri din România, arată o analiză a modificărilor legislative din perioada 2020-2024. Studiul identifică 112 intervenții cu impact direct asupra taxelor, impozitelor și contribuțiilor și le corelează descriptiv cu evoluția PIB-ului, inflației, șomajului și a trei sectoare vulnerabile: construcțiile, turismul și operațiunile transfrontaliere. Concluzia centrală este că ritmul și lipsa de predictibilitate a schimbărilor au îngreunat planificarea financiară și conformarea fiscală, mai ales pentru IMM-uri, însă natura descriptivă a cercetării nu permite demonstrarea unor relații cauzale ferme.
Lucrarea, semnată de Ana Maria Litvinchevici, Antoanela Savescu, Veronica Grosu, Cristina Gabriela Cosmulese și Florin-Cornel Popovici, se intitulează “The Fiscal Predictability of the Romanian Business Environment, Quantified by Analysing the Legislative Instability and Economic Impact: A Descriptive-Analytical Approach”. Studiul a fost publicat în CECCAR BUSINESS REVIEW, în anul 2026.
Cercetarea utilizează o abordare descriptiv-analitică, bazată pe acte normative publicate în Monitorul Oficial, statistici ale Institutului Național de Statistică, rapoarte și prognoze ale Comisiei Europene și FMI, precum și comunicări ale administrației fiscale și opinii instituționale. Autorii au urmărit trei direcții complementare: cartografierea modificărilor fiscale, observarea evoluției indicatorilor macroeconomici în raport cu episoadele de instabilitate și evaluarea efectelor asupra construcțiilor, turismului și activităților transfrontaliere.
Perioada aleasă a inclus pandemia de COVID-19, criza energetică, inflația accelerată și reforme fiscale succesive. Potrivit studiului, cele 112 intervenții au fost adoptate în proporție de 41% prin ordonanțe de urgență și de 44% prin legi. Hotărârile de guvern au reprezentat 8%, iar ordonanțele simple 7%. Autorii interpretează această structură ca pe un indiciu al utilizării frecvente a unor instrumente cu aplicare rapidă și al absenței unui calendar legislativ suficient de previzibil.
Analiza indicatorilor macroeconomici surprinde amploarea șocurilor succesive. PIB-ul a scăzut cu 3,7% în 2020, iar în 2024 a crescut cu doar 0,9%, sub estimările citate ale Comisiei Europene și FMI. Inflația anuală a urcat de la 2,6% în 2020 la 13,8% în 2022, apoi a coborât la 5,6% în 2024. Rata șomajului a ajuns la 5,6% și s-a menținut la acest nivel în următorii patru ani analizați.
În interpretarea autorilor, schimbările repetate ale impozitelor, contribuțiilor și facilităților au sporit incertitudinea privind costurile și obligațiile viitoare. Ele au afectat capacitatea companiilor de a planifica investiții și angajări, precum și efortul de conformare. Studiul subliniază însă că aceste evoluții au fost influențate simultan de factori externi, inclusiv pandemia, prețurile energiei și conflictul din Ucraina; prin urmare, instabilitatea fiscală nu poate fi izolată ca explicație unică pentru rezultatele macroeconomice.
Construcțiile au beneficiat de facilități fiscale și au înregistrat o creștere de peste 10% în 2021, susținută de cererea imobiliară și investițiile publice. Oscilațiile lucrărilor au fost mai pronunțate în cazul reparațiilor capitale, dependente de bugete și finanțări periodice. Eliminarea sau restrângerea facilităților a ridicat, potrivit studiului, preocupări privind costurile salariale, ocuparea și continuitatea investițiilor.
Turismul a trecut de la prăbușirea din 2020 la o redresare vizibilă. Atunci au fost înregistrați 5,94 milioane de turiști români și 0,45 milioane de turiști străini; în 2022, numărul lor a ajuns la 10,91 milioane, respectiv 1,67 milioane. Deși sectorul a demonstrat capacitate de revenire, contribuția sa la PIB a fost de 3,3% în 2023, sub media europeană citată de 4,5%. Incertitudinea fiscală poate îngreuna investițiile într-un domeniu deja afectat de sezonalitate.
În operațiunile transfrontaliere, digitalizarea și armonizarea europeană, inclusiv prin DAC6, e-Factura și SAF-T, au urmărit creșterea transparenței. În același timp, costurile de adaptare, consultanță și formare au apăsat mai ales asupra IMM-urilor. Deficitul comercial a atins 34,089 miliarde de euro în 2022, iar în 2024 a fost de 33,403 miliarde de euro, ceea ce arată că progresul administrativ și tehnologic nu a eliminat dezechilibrul extern.
Autorii recomandă un calendar fiscal anual unic, evaluări obligatorii ex-ante și ex-post ale impactului modificărilor și consultarea sistematică a mediului de afaceri și a organizațiilor profesionale. Aceste măsuri ar putea sprijini încrederea investitorilor, conformarea voluntară și dezvoltarea unor instrumente contabile mai bine adaptate riscurilor legislative.
Principala limită este caracterul predominant descriptiv al datelor și absența unui model econometric. Studiul nu poate stabili cu precizie cât din evoluția investițiilor, a performanței sectoriale sau a indicatorilor macroeconomici se datorează instabilității fiscale. Autorii propun, pentru cercetări viitoare, testarea statistică a acestor relații și comparații cu alte economii emergente din Uniunea Europeană.
