Execuția bugetară la opt luni arată o realitate care contrazice propaganda Guvernului. Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,8% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avansat cu 10,9%. Pe hârtie, procentual, veniturile par să bată cheltuielile. În realitate însă, statul a cheltuit mai mult decât a strâns: cu 5,6 miliarde de lei în plus față de aceeași perioadă din 2024.

Deficitul bugetar nominal a urcat la 86 de miliarde de lei, cu 5,6 miliarde peste nivelul de anul trecut, deși raportat la PIB procentul scade ușor – de la 4,59% la 4,54%. Diferența de câteva zecimi nu schimbă însă esența: România se afundă tot mai mult în datorii.

Mai grav este că Guvernul a negociat la Bruxelles o relaxare a țintei de deficit: de la 7% din PIB, promisiune asumată inițial, la un uriaș 8,4%. Practic, România recunoaște oficial că nu poate ține finanțele în frâu și cere voie să se împrumute mai mult.

Pentru o economie cu creștere aproape zero, povara devine sufocantă: numai dobânzile la credite vor consuma 3% din PIB (echivalentul a 10% din întreg bugetul statului), adică mai mult decât toate fondurile pe care România le primește de la Uniunea Europeană.

Guvernul se laudă cu procente, dar realitatea este una singură: cheltuim mai mult decât producem, iar nota de plată va fi achitată tot de români, prin taxe mai mari, împrumuturi mai scumpe și servicii publice tot mai sărace.