STUDIU. TUDOR: Productivitatea agricolă crește în pofida unei structuri ocupaționale rigide
STUDIU. TUDOR: Agricultura României produce mai mult cu o forță de muncă aflată în schimbare

În agricultura românească, creșterea producției nu a fost însoțită de o majorare proporțională a populației ocupate. Dimpotrivă, pentru intervalul 2015-2019, analiza arată o corelație indirectă între numărul persoanelor care lucrează în agricultură și producția cumulată de grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia. În paralel, productivitatea calculată pe persoană a crescut pentru patru dintre cele cinci culturi urmărite.

Concluziile apar în studiul Labour Implications on Agricultural Production in Romania, semnat de Valentina Constanța Tudor, T. A. Dinu, Marius Vladu, D. I. Smedescu, Ionela Mițuko Vlad, Eduard Alexandru Dumitru, Cristina Maria Sterie și Carmen Luiza Costuleanu. Cercetarea a fost publicată în revista Sustainability în 2022 și combină analiza bibliometrică cu prelucrarea datelor statistice naționale și europene.

De la indicatori ai muncii la producție

Autorii definesc forța de muncă drept populația activă economic, incluzând persoanele ocupate, salariate și independente, dar și persoanele neocupate. Populația inactivă economic nu este inclusă. Pentru agricultură, indicatorul este urmărit la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare și este pus în relație cu suprafețele și producțiile principalelor culturi vegetale.

Metodologic, lucrarea parcurge două etape. Mai întâi, autorii realizează o analiză bibliometrică folosind baza Web of Science și programul VOSviewer. Sunt identificate 1.255 de lucrări publicate între 1975 și 2022 pe tema forței de muncă agricole. Cuvintele-cheie se grupează în cinci teme dominante: agricultură, impact, creștere, muncă și schimbări climatice. Analiza indică o legătură frecventă între forță de muncă, migrație, productivitate și dezvoltare rurală.

A doua etapă folosește date de la Institutul Național de Statistică, Eurostat și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Sunt calculați indicatori precum tendința, media aritmetică, mediana și coeficientul de corelație. Pentru estimarea valorilor viitoare, autorii folosesc extrapolarea și formula TREND în Excel. Sunt aplicate, de asemenea, modele liniare și polinomiale.

O evoluție regională neuniformă

În 2019, populația mediană a celor opt regiuni de dezvoltare era de 2.349.552 de persoane, adică 12,16% din populația totală a țării. Mediana populației ocupate era de 1.082,45 mii persoane, iar mediana populației ocupate în agricultură ajungea la 238,3 mii persoane.

București-Ilfov ocupa prima poziție în privința populației ocupate și ultima în privința populației ocupate în agricultură. Nord-Estul era regiunea cu cea mai mare populație ocupată în agricultură, în timp ce Sud-Vest Oltenia se afla la baza clasamentului populației ocupate totale. Diferențele reflectă profilul economic distinct al regiunilor și ponderea diferită a agriculturii în activitatea locală.

În Sud-Muntenia, Sud-Est și Nord-Est, circa 30% din populația ocupată lucra în agricultură. Studiul notează că ponderea agriculturii este estimată să se reducă ușor, pe fondul consolidării fermelor și al folosirii unor tehnologii care necesită mai puțini angajați. Pentru totalul României, ponderea este indicată la 20,57% în 2019 și 20,48% în prognoza pentru 2024.

Suprafețe și producții

Cele cinci culturi analizate reprezentau în 2019 peste un sfert din suprafața țării, aproape jumătate din suprafața agricolă și peste două treimi din suprafața arabilă. Suprafața cultivată cu rapiță a scăzut cu 4,15% între 2015 și 2019. În aceeași perioadă, suprafața de grâu a crescut cu 2,93%, cea de porumb cu 2,82%, cea de floarea-soarelui cu 26,81%, iar cea de soia cu 23,4%.

Producția de grâu a crescut cu 29,32%, cea de porumb cu 93,23%, producția de floarea-soarelui aproape s-a dublat, iar cea de soia a avansat cu 58,72%. Rapița a consemnat o scădere de 13,19%. În 2019, Sud-Muntenia concentra cele mai mari producții de grâu, porumb, rapiță și soia, în timp ce Sud-Estul era lider la floarea-soarelui.

Productivitatea la hectar indică însă o altă ierarhie. Regiunea de Vest a avut 5,25 tone pe hectar la grâu, 8,34 tone la porumb, 3,46 tone la floarea-soarelui și 2,77 tone la rapiță. Pentru soia, cea mai mare valoare, 3,18 tone pe hectar, a fost raportată în Sud-Muntenia.

Corelație, nu demonstrație cauzală

Indicatorul central al lucrării este productivitatea muncii, calculată prin raportarea producției la numărul persoanelor ocupate în agricultură. Între 2015 și 2019, productivitatea grâului a crescut de la 3,98 la 5,89 tone pe persoană, iar cea a porumbului de la 4,50 la 9,98 tone pe persoană. Floarea-soarelui a crescut de la 0,89 la 2,04 tone pe persoană, iar soia de la 0,13 la 0,24 tone pe persoană. Pentru rapiță, valoarea a fost de 0,46 tone pe persoană atât la începutul, cât și la finalul perioadei, după fluctuații intermediare.

Coeficientul de corelație dintre populația ocupată în agricultură și producția culturilor analizate a fost r = -0,63. Pentru populație și suprafața cultivată, coeficientul a fost r = -0,76. Autorii interpretează aceste valori prin evoluția simultană a producției, suprafețelor și numărului de lucrători, dar nu afirmă că reducerea forței de muncă produce singură creșterea producției.

Limitele estimărilor

Prognozele până în 2024 indică o creștere a producției de grâu cu 34%, a porumbului cu aproximativ 80%, a florii-soarelui cu 65%, a soiei cu 72% și a rapiței cu 82%. Pentru suprafețe, sunt estimate creșteri la rapiță, floarea-soarelui și grâu, dar o scădere de aproape 5% la porumb. Aceste rezultate provin din extrapolarea seriilor 2015-2019 și trebuie tratate ca estimări dependente de tendințele observate.

Studiul nu analizează zootehnia, serviciile agricole și toate celelalte culturi. Prin urmare, concluziile se referă în principal la sectorul vegetal și la cele cinci culturi selectate. Lucrarea mai arată că agricultura românească este influențată de lipsa tehnologiei și a instruirii lucrătorilor, însă datele analizate nu permit o măsurare completă a efectului fiecărui factor asupra producției.

Sursa: Labour Implications on Agricultural Production in Romania

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate