Senatorul Petrișor Peiu aruncă în aer discursul oficial al guvernului Bolojan. În timp ce premierul se mândrește cu „disciplină fiscală” și rapoarte colorate despre scăderea inflației, cifrele arată exact contrariul: România a depășit pragul critic de 60% din PIB în datorie publică, încălcând pentru a doua oară Tratatul de la Maastricht.
Conform raportelor Ministerului Finanțelor – publicate cu o întârziere convenabilă – datoria publică se afla în iulie 2025 la 1070 miliarde lei, adică 58,9% din PIB. Luând în calcul ritmul de creștere de aproximativ 15 miliarde lei pe lună, senatorul AUR estimează că depășirea pragului de 1100 miliarde lei este deja un fapt.
Peiu semnalează un fenomen rar și alarmant: în iulie, datoria a crescut cu 30 miliarde lei într-o singură lună, dublu față de media lunară. Cauza? Rostogolirea datoriilor vechi, plata unor vârfuri de împrumut și lipsa completă a unei strategii de reducere a cheltuielilor.
Și asta este doar partea „vizibilă”.
Luna octombrie, avertizează senatorul, va fi probabil la fel de dramatică.
O altă vulnerabilitate gravă: peste jumătate din datoria statului este în monedă străină. Orice fluctuație a cursului leu/euro sau leu/dolar lovește direct în buget, în dobânzi și în inflație.
Mai mult, dobânzile cresc dramatic – spre 3% din PIB, un nivel record pentru România post-aderare.
Pe lângă datoriile curente, guvernul Bolojan pregătește împrumuturi suplimentare, precum programul SAFE – adică 85 miliarde lei care se adaugă la povara deja insuportabilă. Peiu estimează că doar acest program va aduce 4-5 puncte procentuale în plus la datoria publică raportată la PIB.
Într-o țară deja sufocată de datorii, SAFE devine „unsafe” pentru finanțele publice.
Senatorul AUR spune că „politica ucigătoare” a guvernului se vede cel mai clar în creșterile agresive de prețuri:
„Guvernul are două mecanisme prin care crește prețurile: taxe mai mari și energie mai scumpă”, subliniază Peiu. „Toate alimentează inflația, nu o reduc.”
Pe termen scurt, inflația ridicată aduce bani mai mulți la buget. Pe termen lung însă, deficitul rămâne la aproximativ 9%, iar guvernul refuză să reducă cheltuielile reale din sistem.
Bolojan se laudă cu o tăiere de salarii de 500 milioane lei într-o lună, la un fond salarial de 14 miliarde lei. O reducere ridicolă, spune Peiu, comparativ cu cheltuielile masive generate de taxe și energia scumpă.
Senatorul AUR pune diagnosticul: guvernul Bolojan alege să reducă inflația prin metode care lovesc în populație, în mediul economic și în stabilitatea națională.
„Această politică este ucigătoare pentru țară”, spune Peiu.
Iar dacă cifrele se confirmă, România intră în cel mai riscant ciclu de datorare de la criză încoace – cu taxe mai mari, energie mai scumpă și o povară fiscală tot mai greu de dus.