Victoria partidului TISZA, condus de Péter Magyar, în alegerile din 12 aprilie 2026, reprezintă un punct de cotitură istoric cu implicații profunde care depășesc granițele Ungariei. Zsolt Darvas, cercetător principal în cadrul think thank-ului Bruegel, oferă o privire de ansamblu asupra provocărilor economice și politice care așteaptă noul executiv de la Budapesta. Analiza sa sugerează că succesul noului guvern va depinde de capacitatea acestuia de a reconcilia promisiunile sociale ambițioase cu necesitatea unei discipline bugetare riguroase impuse de standardele Uniunii Europene.
Manifestul politic al partidului TISZA pune accentul pe restabilirea funcționării legale a instituțiilor statului și pe o investigare amănunțită a utilizării frauduloase a fondurilor publice. Prioritățile declarate includ redarea libertății mass-mediei publice și o reformă amplă în educație, sănătate și asistență socială. Aceste măsuri vin într-un context social dificil, în care Ungaria înregistrează cea mai scăzută speranță de viață pentru persoanele vârstnice din Uniunea Europeană. De asemenea, țara se confruntă cu a doua cea mai mare rată a deceselor evitabile din blocul comunitar, un indicator clar al degradării sistemului medical sub administrația anterioară.
În planul politicii externe, programul noului guvern reconfirmă angajamentul Ungariei față de Uniunea Europeană și obligațiile sale în cadrul NATO, semnalând sfârșitul influenței rusești la Budapesta. Se preconizează o ruptură netă față de retorica ostilă la adresa Ucrainei, pe care fostul guvern a susținut-o prin argumente adesea nefondate. Cu toate acestea, guvernul condus de Magyar a clarificat faptul că nu va susține o aderare accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană. Decizia finală privind acceptarea țării vecine în blocul comunitar va fi lăsată la latitudinea cetățenilor maghiari, printr-un referendum organizat la finalul negocierilor de aderare.
Pe frontul economic, planurile TISZA de a crește cheltuielile publice în timp ce reduc taxele sunt extrem de ambițioase, dar pot fi riscante. Ungaria se află în continuare sub procedura de deficit excesiv, iar estimările Consiliului Fiscal din decembrie 2025 indicau necesitatea unei ajustări fiscale de 1,7% din PIB pentru a respecta regulile europene. De atunci, situația s-a înrăutățit considerabil, deficitul bugetar atingând deja jumătate din ținta anuală încă din luna februarie. Această deteriorare a fost cauzată parțial de cheltuielile excesive realizate în perioada preelectorală, punând o presiune imensă pe stabilitatea macroeconomică a țării.
Conformitatea cu regulile fiscale ale Uniunii Europene este esențială nu doar pentru stabilitate, ci și pentru deblocarea fondurilor europene care au fost suspendate din cauza deficiențelor privind statul de drept. Chiar dacă noile autorități remediază rapid problemele juridice, eșecul în respectarea țintelor de deficit ar putea duce la o nouă suspendare a banilor europeni. Deși ceilalți parteneri europeni ar putea oferi o anumită indulgență inițială, este vital ca noul guvern să prezinte un parcurs fiscal credibil pentru a câștiga încrederea piețelor internaționale și a partenerilor de la Bruxelles.
Programul TISZA identifică economisirea prin eliminarea achizițiilor publice supraevaluate ca fiind un pilon central pentru găsirea resurselor necesare. Există un spațiu considerabil pentru reduceri de costuri, având în vedere că în 2024 cheltuielile pentru serviciile publice generale au reprezentat 10% din PIB. Această pondere este aproape dublă față de cea înregistrată în alte țări din Europa Centrală, sugerând o ineficiență sistemică majoră. Oprirea investițiilor de prestigiu nejustificate și eliminarea risipei ar putea elibera fonduri semnificative pentru sectoarele critice, precum infrastructura socială și educația.
O altă sursă de finanțare ar putea proveni din reducerea ajutoarelor de stat masive, care au atins niveluri record în Ungaria în ultimul deceniu. Adesea, aceste subvenții au susținut fabrici de asamblare ale multinaționalelor străine care nu aduc o valoare adăugată ridicată. Redirecționarea acestui sprijin către activități care stimulează productivitatea și inovația ar putea îmbunătăți perspectivele economice pe termen lung. În plus, restabilirea încrederii investitorilor ar putea reduce costurile de împrumut, care în 2025 au fost cele mai mari din Uniunea Europeană, oferind o gură de oxigen suplimentară bugetului de stat.
Angajamentul pentru aderarea la zona euro este o altă piesă cheie în strategia economică a noului guvern, având potențialul de a reduce semnificativ primele de risc. Această ancoră ar putea preveni episoadele inflaționiste extreme, cum a fost cel de la începutul anului 2023, când inflația a atins pragul de 26%. Pentru a echilibra balanța veniturilor, TISZA propune și o taxă pe avere aplicată miliardarilor în forinți, o măsură considerată rezonabilă într-o țară unde taxele pe proprietate sunt printre cele mai scăzute din OCDE, în timp ce taxele pe consum apasă greu asupra celor cu venituri mici.
Totuși, experiența istorică sugerează că doar creșterea economică nu va fi suficientă pentru a repara finanțele publice. Economiile rezultate din controlul corupției și eficientizarea administrației nu apar peste noapte, iar reducerea cheltuielilor cu dobânzile va dura, având în vedere povara datoriei vechi. Zsolt Darvas avertizează că amânarea măsurilor de ajustare fiscală, așa cum s-a întâmplat în Polonia sub conducerea lui Donald Tusk, poate duce la dezechilibre majore. Este preferabil ca măsurile nepopulare să fie implementate rapid, pentru ca beneficiile ajustării să devină vizibile înainte de următoarea rundă de alegeri.
Drumul care urmează pentru TISZA va fi fără îndoială unul dificil, depinzând în mare măsură de implementarea programului guvernamental final. Succesul va fi condiționat și de măsura în care vechea gardă și interesele financiare consolidate vor încerca să blocheze tranziția.