Discuția despre trecerea la euro în Ungaria a căpătat amploare după ce premierul Peter Magyar a semnalat apropierea de zona euro, fără ca guvernul să fi anunțat încă o decizie oficială. Obstacolul principal este fiscal: deficitul estimat pentru 2026 este mult peste pragul european de 3% din PIB. Un parcurs credibil ar putea reduce costurile de finanțare și inflația, dar ar limita folosirea cursului de schimb pentru protejarea competitivității și ar tempera creșterile salariale.
Potrivit informațiilor prezentate de Ziarul Financiar, deficitul bugetar al Ungariei este estimat la 7,5% din PIB în 2026. Pentru intrarea în zona euro, țara ar trebui să coboare sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita o consolidare fiscală semnificativă.
Investitorii și analiștii urmăresc în special proiectul de buget pentru 2027. Gergely Tardos, șeful Agenției de administrare a datoriei publice, a declarat pentru Reuters că un plan credibil ar putea reduce costurile de finanțare, în timp ce o strategie dezamăgitoare ar putea provoca o reacție negativă a piețelor.
Fitch se așteaptă ca deficitul să se restrângă începând de anul viitor, însă estimează și o creștere a datoriei. Eurasia Group consideră posibilă adoptarea euro în 2032, după o perioadă în care seceta și șocurile geopolitice ar putea menține presiunile asupra finanțelor publice. Premierul Magyar a indicat, potrivit sursei, anul 2030 ca țintă pentru îndeplinirea condițiilor.
Un argument important pentru moneda unică este eliminarea riscului valutar în relațiile comerciale și financiare. Analiza citată de ZF arată că Ungaria ar putea fi percepută drept o economie mai dezvoltată și mai puțin riscantă, ceea ce ar susține dobânzi mai stabile și mai mici.
În schimb, dispariția forintului ar elimina una dintre metodele prin care economia își ajustează competitivitatea. În anii în care salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, deprecierea monedei a contribuit la compensarea presiunilor asupra exporturilor. Cu un curs fix, ajustarea ar trebui să vină din reforme ale pieței muncii, creșterea eficienței și schimbări pe partea de ofertă.
Portfolio.hu apreciază că majorările salariale ar putea încetini înaintea unei eventuale schimbări. Angajații maghiari s-au obișnuit cu creșteri de aproximativ 10%, iar negocierile pentru o majorare de 14% anul următor ar putea fi influențate de orientarea strategică a guvernului.
O temperare sub 10% nu ar însemna automat o pierdere pentru salariați, susține analiza. O parte importantă a majorărilor recente a compensat inflația ridicată, iar legarea salariilor de productivitate și de stabilitatea prețurilor ar putea produce o evoluție mai sustenabilă în timp.
Tomas Sedlacek, economist și filozof, a descris euro drept un reper care poate obliga politicienii să respecte un termen-limită al reformelor. Tot el a avertizat, potrivit sursei, că moneda unică nu permite rezolvarea rapidă a dezechilibrelor prin devalorizare.
Pentru Ungaria, adoptarea euro nu este doar o schimbare monetară, ci un test al disciplinei fiscale și al capacității de reformă. Beneficiile depind de credibilitatea planului bugetar, iar calendarul rămâne incert: estimările citate indică intervalul 2030-2032, nu o dată confirmată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
