România a consemnat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a prețului plătit de gospodării pentru electricitate în a doua jumătate din 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit Eurostat, avansul a fost de 58,6%. Explicația nu ține doar de energia cumpărată, ci și de tarifele de rețea, taxe și dispariția plafonării aplicate în prima parte a anului. Comparația trebuie însă citită prin metodologia standardizată a statisticii europene.
În România, mecanismul instituit prin OUG 27/2022 a fost valabil doar până la sfârșitul lunii iunie 2025. În prima jumătate a anului, facturile finale erau limitate în funcție de tipul clientului și de consum, cu plafoane de 0,68, 0,80, 1 sau 1,3 lei pe kWh, TVA inclus.
Din iulie, plafonarea nu a mai fost aplicată. Furnizorii au început să factureze pe baza prețurilor de piață, pentru toate categoriile de clienți. Eurostat arată că efectul a fost deosebit de puternic la gospodăriile cu un consum mai mic, care beneficiau anterior de cele mai reduse niveluri plafonate.
Statistica europeană nu măsoară doar costul energiei furnizate. Pentru gospodării, prețul include energia, furnizarea, tarifele de transport și distribuție, închirierea contorului, alte servicii, taxele, contribuțiile și TVA.
În analiza sa, Eurostat indică în principal costurile de rețea, dar și reducerea subvențiilor și a indemnizațiilor, drept factori care au alimentat creșterea anuală. Prin urmare, scumpirea nu poate fi atribuită integral producției sau prețului angro al electricității.
În România, eliminarea plafonului a avut un rol decisiv, deoarece a permis transferarea mai rapidă a condițiilor de piață în facturile finale. În același timp, modificările tarifare și componentele reglementate au influențat diferența dintre prețul fără taxe și suma achitată de consumator.
La nivelul Uniunii Europene, prețurile pentru gospodării au crescut în 17 țări și au scăzut în 10, comparând semestrul al doilea din 2025 cu semestrul al doilea din 2024. După România, cele mai mari creșteri au fost raportate în Austria, cu 34,3%, și Irlanda, cu 32,7%.
În sens opus, Cipru a avut o scădere de 14,7%, Franța de 12,5%, iar Danemarca de 11,9%. Eurostat precizează că România a avut și cel mai ridicat nivel exprimat în standarde ale puterii de cumpărare: 49,52 PPS pentru 100 kWh.
Cifra de 58,6% nu reprezintă evoluția facturii fiecărei gospodării. Eurostat folosește o categorie standard de consum, definită pentru gospodării ca un interval anual între 2.500 și 5.000 kWh. În plus, comparația se face între aceleași semestre, pentru a reduce efectele sezoniere.
Prețurile sunt medii pe șase luni și sunt raportate în moneda națională atunci când se calculează variația anuală. În consecință, tariful concret poate diferi în funcție de consum, furnizor, tipul contractului și structura taxelor aplicate.
Datele Eurostat indică o schimbare de regim, nu doar o fluctuație temporară a pieței. După încheierea plafonării, gospodăriile cu consum redus au fost cele mai expuse, iar prețul final a reflectat mai mult costurile de rețea și taxele. Pentru consumatori, evoluția facturilor depinde în continuare de structura contractului și de măsurile de sprijin, nu exclusiv de prețul energiei.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ec.europa.eu.
