România a încasat peste 301 milioane de euro din cererea a treia PNRR, după deblocarea unor fonduri suspendate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile. Suma sprijină finanțarea deficitului și administrarea lichidităților Trezoreriei, însă nu rezolvă automat problema proiectelor rămase. Pentru bugetul din 2027, contează cât se mai poate încasa, ce investiții pot fi finalizate și ce costuri vor reveni bugetului național.
Fondurile primite nu sunt venituri fiscale și nu elimină dezechilibrul dintre încasările și cheltuielile statului. Totuși, ele oferă o sursă de finanțare care poate reduce presiunea asupra împrumuturilor și asupra gestionării numerarului public.
Digi24 relatează că ministrul Finanțelor a indicat două utilizări principale: contribuția la finanțarea deficitului bugetar și administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Diferența este importantă, deoarece granturile nerambursabile nu trebuie confundate cu dispariția deficitului.
În același timp, cheltuielile asociate proiectelor și reformelor trebuie urmărite separat. Finanțarea europeană poate sprijini investițiile, dar nu oferă automat acoperire pentru toate costurile legate de acestea.
După această tranșă, România a ajuns la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasați prin PNRR, potrivit informațiilor prezentate de ministru. Plata reprezintă un sprijin pentru finanțele publice, însă nu oferă singură o imagine completă asupra rezultatelor programului.
Mesajul transmis de Alexandru Nazare mută accentul de la absorbția fondurilor la rezultatele investițiilor și reformelor. El a cerut o evaluare detaliată, proiect cu proiect, pentru identificarea lucrărilor finalizate, a impactului economic și social, a investițiilor care mai pot fi duse la capăt și a plăților încă datorate.
În acest moment, informațiile disponibile în sursa citată nu oferă o listă completă a proiectelor rămase sau o valoare centralizată a obligațiilor financiare. De aceea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorii de credite trebuie să actualizeze aceste date.
Clarificarea este necesară atât pentru o eventuală rectificare bugetară în 2026, cât și pentru construcția bugetului pe 2027. Autoritățile trebuie să stabilească ce sume vor intra efectiv în țară, ce cheltuieli au fost realizate și care investiții vor necesita finanțare suplimentară din bugetul național.
Potrivit poziției prezentate de Nazare, o reformă nu ar trebui analizată doar prin prisma faptului că a permis deblocarea unei tranșe. Contează dacă măsura este aplicată, îmbunătățește administrația, susține productivitatea și contribuie la sustenabilitatea finanțelor publice.
Această abordare este relevantă mai ales pentru reformele care pot genera cheltuieli permanente. Dacă obligațiile asumate produc costuri pe termen lung, acestea trebuie reflectate în proiecțiile bugetare, chiar dacă plata europeană a fost deja încasată.
Prin urmare, plata oferă un sprijin temporar finanțelor publice, însă rezultatul real va depinde de proiectele finalizate, obligațiile rămase și costurile reflectate în bugetul pentru 2027.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
