Unitatea 1 de la Cernavodă a revenit în Sistemul Energetic Național, după mai mult de trei luni de la oprirea controlată. Datele disponibile confirmă resincronizarea și o producție de 272 MW la primele ore de funcționare, însă impactul economic complet nu poate fi stabilit încă. În paralel, autoritățile pregătesc analiza pentru Unitatea 2, a cărei repornire depinde de verificări tehnice și de condițiile necesare pentru răcirea reactoarelor. Decizia este așteptată săptămâna următoare.
Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 1 a fost resincronizată la sistem în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026. Compania a precizat, într-un raport transmis Bursei de Valori București, că operațiunile de pornire s-au desfășurat conform procedurilor aplicabile și nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului sau populației.
La ora 6:30 în dimineața următoare, datele Transelectrica indicau o producție de 272 MW de la Cernavodă. Aceasta reprezenta 5,53% din producția totală de energie raportată la acel moment. Premierul Luca Niculescu a declarat că Unitatea 1 urma să ajungă la capacitate deplină în următoarele ore, dar această estimare trebuie separată de datele efectiv măsurate în sistem.
Potrivit declarațiilor oficiale relatate de Digi24, reactorul furnizează aproximativ 8% din producția energetică a României în condiții normale de funcționare. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a descris revenirea drept un aport important pentru echilibrul mixului energetic și pentru reducerea necesarului de importuri, în special în intervalele de consum ridicat.
Autoritățile nu au anunțat încă repornirea Unității 2. Premierul și ministrul Energiei au transmis că în săptămâna următoare va fi evaluat stadiul tehnic al reactorului și că atunci ar putea fi luată o decizie.
Contextul operațional este important. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată treptat pe 13 august, după ce debitul scăzut al Dunării nu a mai permis asigurarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor. Prin urmare, analiza tehnică trebuie să țină cont de condițiile hidrologice și de cerințele de securitate ale centralei.
Declarațiile oficiale indică o posibilitate, nu o decizie definitivă. Informațiile publice disponibile nu precizează toate criteriile tehnice analizate și nici calendarul complet al eventualei reporniri. Din acest motiv, estimările privind producția suplimentară sau diminuarea importurilor rămân condiționate de rezultatul verificărilor.
Revenirea Unității 1 poate reduce presiunea asupra importurilor de energie, deoarece o parte din consumul intern va fi acoperită de producția nucleară. Totuși, amploarea efectului asupra prețurilor nu poate fi calculată doar pe baza unei singure valori de producție. Ea depinde de cererea din piață, de producția hidro și regenerabilă, de disponibilitatea centralelor convenționale și de prețurile regionale.
Ministrul Energiei a spus anterior că nu există un calcul oficial al pierderilor provocate de oprirea centralei. El a subliniat că impactul trebuie privit la nivelul întregii țări, deoarece energia lipsă a fost înlocuită, în anumite intervale, prin importuri ale căror costuri variază.
Guvernul a indicat, de asemenea, proiectul Bălă 2 drept o prioritate pentru alimentarea cu apă a unităților nucleare existente și a celor planificate. În acest moment, însă, informațiile confirmate se referă la resincronizarea Unității 1 și la evaluarea tehnică pentru Unitatea 2, nu la un rezultat final al acesteia.
Revenirea Unității 1 reprezintă un fapt confirmat și aduce un aport important în sistem, dar efectele asupra importurilor, prețurilor și siguranței energetice trebuie măsurate pe baza datelor de exploatare. Pentru Unitatea 2, decizia anunțată de autorități rămâne condiționată de analiza tehnică, astfel că repornirea nu poate fi tratată încă drept certitudine.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
