ANAF pregătește o modificare a procedurilor aplicate în recuperarea datoriilor fiscale între România și alte state. Potrivit proiectului prezentat de Digi24, Biroul central de legătură ar putea verifica direct informațiile disponibile despre persoane și firme, atunci când autoritățile străine cer sprijinul României. Măsura urmărește scurtarea circuitului administrativ și folosirea mai eficientă a bazelor de date deja accesibile instituției. Ea nu creează însă taxe noi și nu transformă orice datorie externă într-o creanță recuperabilă automat.
Propunerea modifică și completează Ordinul ANAF nr. 197/2018, actul care stabilește organizarea și funcționarea Biroului central de legătură. Această structură intermediază cooperarea dintre administrația fiscală română, autoritățile din alte state și Comisia Europeană în materia asistenței reciproce.
În procedura actuală, o solicitare primită din străinătate este transmisă administrației fiscale teritoriale competente. Organul fiscal din zona în care debitorul își are domiciliul verifică datele, apoi le trimite Biroului central de legătură, care formulează răspunsul către autoritatea solicitantă.
Proiectul propune ca angajații biroului să poată soluționa direct cererile atunci când informațiile necesare se află în baze de date pe care ANAF le poate consulta deja. Accesul ar fi exercitat în baza protocoalelor și acordurilor de colaborare încheiate cu alte instituții, nu prin extinderea nelimitată a drepturilor de verificare.
Potrivit referatului de aprobare, această schimbare este legată de digitalizarea activității ANAF și de centralizarea informațiilor disponibile. Eliminarea unor pași intermediari ar putea reduce timpul de răspuns și numărul solicitărilor care ajung la administrațiile teritoriale.
Cooperarea poate fi solicitată atunci când o persoană sau o companie are obligații fiscale într-o țară, dar deține venituri ori bunuri în altă jurisdicție. Autoritatea străină poate cere informații pentru identificarea acestor active, iar mecanismul funcționează și în sens invers, când România solicită sprijin extern.
În forma propusă, Biroul central de legătură ar putea transmite autorității solicitante informațiile pe care le consideră relevante pentru recuperarea creanțelor bugetare. Formularea nu înseamnă că instituția primește acces general la orice date despre contribuabili, ci că poate utiliza direct sursele la care are deja dreptul de acces.
Proiectul include și reguli referitoare la EESSI, sistemul electronic european pentru schimbul de informații privind securitatea socială. Digi24 arată că cererile standardizate din această categorie sunt deja transmise prin platformă.
Ordinul ar urma să prevadă explicit folosirea EESSI în procedurile de asistență reciprocă la recuperare. Pentru cererile aflate sub incidența normelor europene, comunicarea s-ar putea face pe hârtie sau electronic, în condițiile stabilite de legislație.
Pentru contribuabili, modificarea nu aduce impozite noi și nici obligații suplimentare de plată. Ea poate facilita identificarea mai rapidă a persoanelor și firmelor cu datorii într-un stat și bunuri în altul, dar nu produce automat executarea creanței.
Recuperarea efectivă rămâne dependentă de condițiile prevăzute de normele naționale și europene, precum și de procedura aplicabilă fiecărei solicitări. Prin urmare, proiectul este în primul rând o ajustare operațională a schimbului de informații, cu posibile efecte asupra vitezei de lucru a administrației fiscale.
Proiectul schimbă în principal traseul administrativ al cererilor, nu regulile care stabilesc dacă o creanță poate fi recuperată. Centralizarea datelor poate accelera verificările, însă efectele juridice și măsurile de executare rămân condiționate de legislația română și europeană aplicabilă fiecărui caz.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
