În septembrie, rata anuală a inflației a fost de 1,6% în Ungaria și de 6,6% în România, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar. Diferența este importantă, mai ales după ce Ungaria trecuse printr-un vârf de aproape 26% în 2022–2023. Revenirea forintului, ajustarea măsurilor de control al prețurilor și politica monetară au temperat scumpirile. În România, însă, serviciile, carburanții și chiriile mențin presiunea asupra prețurilor.
Explozia prețurilor din Ungaria a avut mai multe cauze, potrivit analizei Ziarului Financiar. Cheltuielile electorale, deficitele bugetare și deprecierea forintului au mărit costul importurilor, în special al energiei.
Primele intervenții guvernamentale au inclus plafonarea unor alimente, carburanți și utilități. Totuși, măsurile nu au eliminat presiunile, iar comercianții au încercat să recupereze marjele pierdute prin scumpirea altor produse.
Ulterior, autoritățile au ajustat intervențiile. În același timp, stabilitatea monedei a redus presiunea venită din importuri. Forintul s-a apreciat de la începutul anului și a avut, conform sursei, cea mai bună evoluție din regiune.
Banca centrală a redus ținta de inflație la 2,5%, într-un moment în care rata anuală ajunsese mult sub nivelul de doi ani anterior. Comercianții cer însă eliminarea limitelor impuse marjelor, avertizând că acestea pot influența promoțiile și prețurile viitoare.
În România, inflația din România a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Scăderea a reflectat disiparea efectelor statistice asociate eliminării plafonului la energie și majorării TVA și accizelor din anul anterior.
În septembrie, rata a urcat la 6,6%. Presiunea principală nu a venit din alimente, unde scumpirea medie a fost de aproximativ 3%, ci din servicii și carburanți.
Serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an, iar chiriile cu 39%. Motorina a avut un avans anual de 37,6%, în timp ce benzina s-a scumpit cu 28,4%.
În schimb, unele produse alimentare au devenit mai ieftine, printre acestea numărându-se fructele proaspete, cartofii și făina. Diferențele din coșul de consum contează, deoarece presiunea persistentă asupra serviciilor afectează gospodăriile și companiile.
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe 8 octombrie, iar economiștii nu anticipează o reducere înainte de primăvara lui 2027. Banca centrală estimează o nouă creștere a inflației până la finalul anului.
Carburanții, energia și materiile prime agroalimentare pot menține presiunea, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei. În plus, salariul mediu net a crescut cu 5,6% în august, sub rata inflației, iar câștigul real a scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv.
FMI estimează pentru România o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027. Pentru Ungaria, prognozele sunt de 1,9% și 2,8%, ceea ce sugerează că diferența reflectă politici, cursuri valutare și structuri de preț diferite.
Comparația arată că reducerea inflației nu depinde de o singură măsură. În Ungaria, stabilizarea forintului și schimbarea intervențiilor au accelerat dezinflația, în timp ce România rămâne expusă serviciilor scumpe, carburanților și efectelor întârziate ale politicii fiscale. Prin urmare, evoluția prețurilor depinde atât de deciziile autorităților, cât și de structura economiei și de presiunile externe.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
