Indicele sentimentului economic a urcat în septembrie, de la -39,5 la -38,1 puncte, dar rămâne puternic negativ. Potrivit unui sondaj INSCOP prezentat de Digi24, 51,2% dintre români nu anticipează o redresare în viitorul previzibil. Doar 10,3% cred că vor observa o îmbunătățire clară în următoarele 12 luni. Rezultatele măsoară percepții și intenții, nu evoluția efectivă a produsului intern brut sau a veniturilor la nivel național.
Indicatorul este calculat pe o scară de la -100 la +100, prin diferența dintre opiniile favorabile și cele nefavorabile. Astfel, avansul de 1,4 puncte poate indica o ameliorare marginală, fără să confirme însă schimbarea climatului economic.
Distribuția răspunsurilor arată cât de îndepărtate sunt așteptările privind revenirea. Doar 4,3% estimează că îmbunătățirea va apărea în următoarele șase luni, iar 6% indică intervalul dintre șase luni și un an.
Alți 15,9% plasează redresarea peste unul sau doi ani, în timp ce 17,1% cred că va fi nevoie de mai mult de doi ani. Pesimismul este mai pronunțat printre votanții AUR, femei, persoane cu educație primară și locuitori din mediul rural. În schimb, lipsa așteptărilor privind o îmbunătățire este mai redusă printre votanții USR și tinerii sub 30 de ani.
Aceste diferențe nu reprezintă o măsurare obiectivă a situației economice a fiecărui grup. Ele reflectă evaluări influențate de venituri, experiențe personale, informații disponibile și climatul social.
În ultimele 12 luni, 42,3% dintre respondenți au spus că veniturile lor au scăzut, iar 44,5% au raportat menținerea acestora la același nivel. Doar 12,2% au declarat o creștere.
Pentru următoarele șase luni, 16,3% anticipează venituri mai mari, față de 11,5% în iunie. Totuși, 34,7% se așteaptă la o diminuare, iar aproximativ 45% estimează stagnarea veniturilor familiale.
Comportamentul de consum este și mai prudent. Sondajul arată că 56,4% intenționează să cheltuiască mai puțin, aproximativ o treime vor păstra nivelul actual, iar 9,4% iau în calcul majorarea cheltuielilor.
În paralel, mai mulți respondenți declară intenții de economisire sau plasament. Ponderea celor care ar cumpăra euro a crescut de la 17% în iunie la 24,1% în septembrie. Intenția de a economisi într-un depozit bancar în lei a avansat de la 20,6% la 27,4%, iar cea privind titlurile de stat, de la 5,2% la 7,3%.
Sondajul indică și creșteri ale intențiilor de cumpărare pentru electrocasnice, mobilier, automobile și locuințe. Aceste răspunsuri nu înseamnă automat revenirea optimismului. Ele pot reflecta achiziții amânate, priorități familiale sau încercarea de a proteja economiile prin bunuri și active considerate utile.
Interpretarea trebuie făcută ținând cont și de limitele metodologice. Cercetarea a fost realizată telefonic, între 1 și 7 septembrie 2026, pe 1.100 de persoane, cu o eroare maximă admisă de ±2,95% și un nivel de încredere de 95%. Marja de eroare se aplică estimărilor eșantionului, în timp ce răspunsurile despre viitor rămân intenții și se pot schimba odată cu prețurile, veniturile sau politicile economice.
Datele descriu o populație prudentă, care își limitează consumul și caută modalități de a-și proteja resursele. Creșterea indicelui nu schimbă imaginea generală: încrederea rămâne fragilă, iar intențiile declarate nu pot fi tratate drept predicții certe despre economie.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
