În prima sa ședință, Cabinetul condus de Ilie Bolojan (PSD-PNL-USR-UDMR) a dat undă verde unei inițiative controversate: abilitarea de a emite ordonanțe pe timpul verii, în absența Parlamentului. Un act de forță legală, dar discutabil din punct de vedere democratic, având în vedere că în următoarele două luni Guvernul va putea modifica masiv legislația, în special în domeniul fiscal, fără un control parlamentar real.

Printre cele mai sensibile puncte de pe listă se află modificarea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală, precum și o serie de măsuri ce par gândite mai degrabă pentru a strânge bani rapid, decât pentru a stimula economia. Cu deficitul bugetar scăpat de sub control, Guvernul pare decis să aplice o rețetă clasică: taxe mai mari, facilități mai puține, și austeritate mascată sub pretextul „eficientizării administrației publice”.

Măsurile fiscale: povară pe spatele celor care mai produc

Printre măsurile fiscale anunțate sau anticipate:

• Impozitul pe dividende crește de la 8% la 16%, o lovitură directă pentru antreprenori, investitori și economia de piață liberă;
• Eliminarea facilităților de TVA pentru tranzacțiile imobiliare, ceea ce va scumpi achiziția de locuințe într-un moment în care piața imobiliară dă deja semne de încetinire;
• Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și pariurilor, o măsură cu iz populist care maschează o lipsă de idei reale pentru creșterea veniturilor bugetare pe termen lung;
• Modificări ale Legii privind impozitarea grupurilor de întreprinderi multinaționale, dar fără un plan clar pentru combaterea evaziunii fiscale autohtone.

În plus, guvernul anunță și rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale, semn că nici cifrele din programul de guvernare nu mai sunt sustenabile la doar câteva săptămâni de la învestitură.

Reorganizarea statului, o promisiune vagă și repetată

Pe lângă măsurile fiscale, Guvernul promite „eficientizarea administrației publice” – o formulă vagă repetată obsesiv în ultimele două decenii. Sunt vizate Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior și Institutul Cultural Român, dar fără o analiză clară a impactului. E greu de crezut că aceste reorganizări vor aduce economii substanțiale, mai ales în lipsa unei reforme reale în zona aparatului birocratic supradimensionat.

În realitate, reducerea cu 20% a numărului de bugetari, promisă în programul de guvernare, riscă să rămână un simplu slogan, mai ales în contextul alianței eterogene PSD-PNL-USR-UDMR care are interese divergente și controlează instituții cheie.

Un guvern care taxează în absența Parlamentului

Faptul că toate aceste măsuri vor fi luate prin ordonanțe simple, în vacanța parlamentară, ridică semne de întrebare serioase cu privire la transparență și responsabilitate democratică. Practic, Guvernul va putea modifica zeci de legi fără consultare publică reală și fără o dezbatere parlamentară care să pună presiune pe decidenți.

România se confruntă cu o economie fragilă, cu inflație persistentă, scădere a consumului și investiții private în scădere. În acest context, valul de măsuri fiscale anunțat de Guvernul Bolojan riscă să adâncească criza, să sperie capitalul autohton și internațional și să lovească exact în clasa de mijloc, adică segmentul care susține economic statul român.