România se află din nou pe marginea prăpastiei financiare. Cu un deficit bugetar care continuă să crească necontrolat și cheltuieli publice scăpate de sub control, riscul retrogradării ratingului de țară de la “investment grade” la “junk” este tot mai real.

Potrivit CFA România, un astfel de scenariu ar pune țara într-o situație economică similară cu cea din 2009: deprecierea leului cu până la 20% și explozia dobânzilor de la 4% la 20%. România se împrumută deja la dobânzi demne de o țară nerecomandată investițiilor, iar costurile de finanțare cresc lunar.

Situația în cifre:

• Deficit bugetar 2025: Peste 6,7% din PIB, cu tendință de creștere
• Cheltuieli guvernamentale: 7% din PIB în investiții, deși doar 2% din PIB pot fi acoperiți din fonduri europene
• Dobânzi la împrumuturi suverane: Peste 8,9%, aproape dublu față de media UE
• Inflație anualizată: Aproximativ 7,2%
• Curs de schimb EUR/RON estimat în caz de retrogradare: posibil peste 6,50 lei/euro

Măsuri propuse de CFA România pentru a evita colapsul:

1. Listarea suplimentară a companiilor de stat: Salrom, Tarom, CEC Bank – măsuri întârziate și controversate politic.
2. Redirecționarea investițiilor către fonduri UE, în loc de bugetul național.
3. Taxarea inversă a TVA, pentru combaterea evaziunii.

Pericolul real: dobânzile și leul

Potrivit președintelui CFA România, Adrian Codirlașu, „în 2009, România a ales între faliment și FMI. Acum nu vom mai avea acea marjă de salvare, pentru că ne-am îndatorat deja în regim de criză”.

Scenariul Junk nu mai este o simplă speculație, ci o realitate posibilă din august 2025, când marile agenții de rating (Moody’s, Fitch, S&P) urmează să-și revizuiască poziția față de România.

Presiunea pe populație crește

Tot mai multe voci din zona economică avertizează că majorarea impozitelor pe proprietate va deveni inevitabilă. Însă pentru ca măsura să aibă un efect real, ea trebuie să vină împreună cu actualizarea valorii imobilelor la prețul pieței și restructurarea administrațiilor locale.

Concluzie

România se împrumută scump, cheltuie haotic și pierde încrederea piețelor financiare. Fără un plan coerent și ferm în lunile următoare, retrogradarea la statutul de „junk” nu mai este un „dacă”, ci un „când”.