România intră în etapa premergătoare unei noi evaluări S&P, după reducerea deficitului bugetar de la peste 9% la aproximativ 6% din PIB, potrivit informațiilor prezentate de Știrile ProTV. Îmbunătățirea indicatorului nu a eliminat însă incertitudinile privind formarea Guvernului și direcția politicii fiscal-bugetare. Analiștii citați de publicație avertizează că o eventuală retrogradare nu este certă, dar ar putea crește presiunea asupra finanțării statului și asupra percepției investitorilor.
Potrivit sursei, agenția Standard & Poor’s ar urma să publice raportul pentru România la începutul lunii octombrie. În material nu este precizat nivelul exact al ratingului analizat, nici metodologia concretă folosită pentru noua decizie și nici existența unei poziții oficiale a agenției.
Reducerea deficitului reprezintă un semnal favorabil, dar agențiile de rating evaluează mai mult decât rezultatul bugetar al unei singure perioade. Ele urmăresc dacă ajustarea poate continua, ce măsuri o susțin și cât de credibilă este strategia autorităților pe termen mediu.
Ionuț Dumitru, economist și consilier guvernamental, a declarat pentru Știrile ProTV că situația politică poate influența perspectiva asupra politicii fiscal-bugetare. În aceeași logică, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a apreciat că riscul de retrogradare este ridicat, deși măsurile necesare pentru reducerea deficitului sunt cunoscute.
Problema centrală este, prin urmare, legătura dintre cifrele actuale și capacitatea instituțională de a le menține. Întârzierea formării unui Guvern poate amâna deciziile privind cheltuielile, veniturile și calendarul de consolidare fiscală. Pentru investitori, această incertitudine poate conta aproape la fel de mult ca evoluția recentă a deficitului.
Președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-au întâlnit la New York cu investitori instituționali, inclusiv reprezentanți ai JPMorgan, potrivit relatării. Oficialii au transmis că România urmărește reducerea deficitului, scăderea costurilor de finanțare și păstrarea investițiilor și a fondurilor europene.
În discuțiile menționate de sursă, investitorii ar fi cerut clarificări și despre situația politică. Acest aspect explică de ce scăderea deficitului nu este suficientă, singură, pentru a elimina riscul perceput de piețele financiare.
O retrogradare nu produce automat o criză, însă poate modifica evaluarea riscului de țară. Dacă investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a cumpăra obligațiuni românești, randamentele pot crește, iar statul se poate împrumuta mai scump. Efectul se poate transmite ulterior către buget, bănci și companii, prin costuri de finanțare mai ridicate.
Impactul concret depinde de decizia agenției, de reacția piețelor și de măsurile adoptate ulterior de autorități. Sursa nu oferă o estimare numerică privind majorarea costurilor sau efectul asupra cursului de schimb, astfel că aceste consecințe trebuie tratate ca mecanisme posibile, nu ca rezultate deja produse.
Datele prezentate indică o îmbunătățire a deficitului, dar nu permit o concluzie fermă asupra deciziei S&P. Evaluarea va conta atât prin verdictul agenției, cât și prin semnalul transmis despre predictibilitatea politicii fiscal-bugetare. Până la publicarea raportului și clarificarea formării Guvernului, riscul de retrogradare rămâne o ipoteză relevantă, nu un fapt confirmat.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
