Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi remunerată, potrivit noilor reguli privind indemnizațiile de sănătate. Măsura mută o parte din costul absenței medicale direct în sarcina angajaților și are efecte economice atât la nivel individual, cât și la nivelul firmelor.

Pentru salariați, pierderea este imediată și cuantificabilă: o zi de venit lipsă pentru fiecare episod de boală. În cazul veniturilor mici sau al contractelor cu salariul minim, impactul procentual este semnificativ, reducând venitul lunar disponibil și crescând vulnerabilitatea financiară. Măsura poate descuraja raportarea problemelor medicale minore, determinând angajații să continue activitatea în stare de boală pentru a evita pierderea salarială.

La nivelul companiilor, efectele sunt mixte. Pe termen scurt, scade presiunea administrativă asociată primei zile de concediu medical. Pe termen mediu însă, apare riscul creșterii absenteismului neplanificat sau al scăderii productivității, dacă angajații lucrează bolnavi. În sectoarele cu muncă fizică sau cu risc operațional ridicat, această dinamică poate genera costuri indirecte mai mari decât economiile inițiale.

De asemenea, măsura poate afecta climatul organizațional și relația angajat–angajator, în special în firmele mici, unde absențele au impact direct asupra fluxurilor de lucru. Economiștii avertizează că, fără politici compensatorii sau beneficii suplimentare oferite de angajatori, decizia ar putea amplifica tensiunile de pe piața muncii, într-un context deja marcat de deficit de personal și presiuni salariale.

În ansamblu, eliminarea plății primei zile de concediu medical reprezintă o economie bugetară punctuală, dar cu potențiale costuri economice și sociale pe termen mediu.