Marea Neagră se confruntă cu o problemă tot mai importantă pentru sănătatea ecosistemelor marine și, indirect, pentru sănătatea publică: prezența microalgelor toxice și a toxinelor asociate acestora. Un studiu publicat în revista Harmful Algae, realizat în urma expediției științifice PHYCOB din septembrie 2021, aduce date importante despre ceea ce se întâmplă în vestul Mării Negre, în apele României și Bulgariei.
Printre autorii studiului se află Oana Vlas, cercetător la National Institute for Marine Research and Development „Grigore Antipa” din Constanța, alături de o echipă complexă de specialiști. Cercetarea a analizat 23 de stații marine din vestul Mării Negre, folosind metode moderne: microscopie optică, microscopie electronică, analize ADN și analize chimice pentru identificarea toxinelor.
Rezultatele arată că în această zonă există numeroase specii de microalge potențial toxice. Au fost identificate genuri precum Pseudo-nitzschia, Dinophysis, Protoceratium, Lingulodinium/Lingulaulax, Gonyaulax și Alexandrium. Unele dintre aceste organisme pot produce toxine cu efecte asupra vieții marine și, în anumite condiții, asupra lanțului alimentar.
Studiul menționează prezența unor toxine precum pectenotoxinele, yessotoxinele, GTX-2/3 și GDA. Acestea pot avea efecte asupra organismelor marine, iar prin acumulare repetată pot ridica probleme pentru siguranța alimentară, mai ales în cazul produselor marine care ajung la consumatori.
Un element important al cercetării este identificarea speciei Alexandrium fragae pentru prima dată în Marea Neagră. Autorii arată că această specie ar fi putut fi prezentă și anterior, dar să fi fost trecută cu vederea din cauza limitărilor metodelor clasice de identificare. Tocmai de aceea, studiul subliniază importanța folosirii simultane a mai multor metode moderne de analiză.
Până în prezent, nu au fost raportate oficial cazuri de intoxicație umană în vestul Mării Negre. Totuși, cercetătorii atrag atenția că lipsa unor cazuri documentate nu înseamnă absența riscurilor. Toxinele pot afecta ecosistemele, pot avea efecte combinate asupra organismelor marine și pot deveni relevante pentru sănătatea publică prin bioacumulare.
Concluzia studiului este că vestul Mării Negre are nevoie de monitorizare regulată a microalgelor toxice și a toxinelor din apă, dar și de verificarea produselor marine. Cercetarea oferă doar o imagine de moment, din septembrie 2021, însă arată suficient de clar că subiectul trebuie tratat cu seriozitate de autorități, institute de cercetare și specialiștii din domeniul marin.
Marea Neagră nu este doar o resursă turistică sau economică, ci un ecosistem fragil, aflat sub presiunea schimbărilor climatice, a poluării și a activităților umane. De aceea, studiile de acest tip sunt esențiale pentru a înțelege riscurile reale și pentru a construi politici publice responsabile în domeniul mediului marin.
